Interviu cu Alex Cernătescu, CEO, Co-Fondator și Global Head of Strategy, Stefanini Infinit
Ideile bune sunt pretutindeni, însă diferența în businessul modern o fac execuția impecabilă, datele
și curajul de a inova atunci când piața este volatilă. Alex Cernătescu reunește, într-un profil rar întâlnit pe piața autohtonă, calitățile antreprenorului de serie care gândește la scară globală, ale strategului tech care digitalizează bănci din Top 10 și ale profesorului de Executive MBA care modelează viitoarea generație de lideri.Sub umbrela Stefanini Infinit, el a demonstrat că agențiile din România pot livra consultanță, tehnologie și creativitate la cel mai înalt nivel internațional. În acest interviu, vă invităm să descoperiți nu doar mecanismele din spatele proceselor de digital onboarding sau automatizare bancară, ci și mentalitatea unui lider care refuză să lase frica să dicteze strategia financiară. Stefanini Infinit a devenit un liant critic între infrastructurile IT rigide ale marilor bănci și fluiditatea cerută de piață, utilizând parteneriate strategice de top și soluții avansate de Inteligență Artificială. L-am invitat pe Alex Cernătescu pe coperta revistei Piața Financiară pentru a descifra tendințele care vor dicta următorii ani în MarTech, fintech și management global. Un ghid esențial pentru orice decident care vrea să înțeleagă unde se întâlnesc astăzi strategia de business, securitatea cibernetică și tehnologia viitorului.
Ați pornit la drum în 2007, fondând alături de fratele Dvs., Andrei Cernătescu, agenția Infinit Solutions, iar până în 2011, compania a devenit cea mai mare agenție digitală independentă din România, conform topurilor Forbes. Ce a însemnat realizarea în 2019 a acelui joint venture strategic cu gigantul tehnologic global Stefanini Group, când ați devenit Stefanini Infinit?
Pentru mine, acel moment a însemnat trecerea de la antreprenoriat de performanță locală la construcție globală. Infinit Solutions a fost construită cu foarte multă energie antreprenorială, cu curaj, cu obsesie pentru digital și cu o convingere simplă: că România poate produce companii, talent și gândire strategică la nivel internațional.
În 2011, când am ajuns cea mai mare agenție digitală independentă din România, nu am simțit că am ajuns la destinație. Am simțit că am validat doar prima etapă. Adevărata întrebare era: ce faci după ce devii relevant local? Rămâi într-o zonă confortabilă sau îți forțezi propria transformare?
Joint venture-ul cu Stefanini Group, în 2019, a fost exact această transformare. Nu a fost o simplă tranzacție. A fost un upgrade de ADN. Am adus împreună energia, viteza și creativitatea unei companii antreprenoriale cu forța, infrastructura, disciplina și credibilitatea unui grup global de tehnologie.
Stefanini Infinit ne-a permis să intrăm în conversații mult mai mari: banking, enterprise, transformare digitală, tehnologie, customer experience, AI, automatizare, ecosisteme regionale și globale. Am trecut de la logica de agenție digitală la logica de partener strategic de business transformation cu focus pe comunicare – acesta fiind și “secret sauce-ul”
Pentru mine și pentru Andrei, a fost și o lecție importantă de maturitate antreprenorială: uneori, ca să crești cu adevărat, trebuie să ai curajul să nu mai fii singur. Trebuie să te conectezi la un sistem mai mare, fără să-ți pierzi identitatea. Cred că asta a fost cea mai mare reușită: am devenit parte dintr-un grup global, dar am păstrat spiritul Infinit — ambiția, viteza, curajul și obsesia pentru viitor.
În filozofia de leadership și viziunea lui Alex Cernătescu, ce rol joacă abordarea „AI First”? De ce este nevoie de integrarea timpurie a inteligenței artificiale generative în fluxurile de lucru ale companiilor pentru a asigura adaptabilitatea pe piață?
Pentru mine, „AI First” nu înseamnă să pui AI peste niște procese vechi și să speri că devii modern. Înseamnă să regândești compania plecând de la întrebarea: dacă aș construi această organizație astăzi, cu tehnologia disponibilă acum, aș mai construi-o la fel?
Aici este schimbarea fundamentală. AI nu este doar un tool. AI devine un nou strat de inteligență operațională peste companie. Schimbă felul în care gândim strategia, marketingul, vânzările, research-ul, customer service-ul, procesele interne, trainingul, decizia și viteza de execuție.
Eu spun foarte des: build before you believe. În tehnologie, dacă aștepți să crezi 100%, deja ești târziu. Companiile care încep devreme nu câștigă doar pentru că folosesc AI. Câștigă pentru că învață mai repede. Își educă oamenii mai repede. Își creează date mai bune. Își modifică procesele mai repede. Își formează reflexe organizaționale noi.
Diferența nu va fi între companii care au acces la AI și companii care nu au acces la AI. Toată lumea va avea acces. Diferența va fi între companii care au integrat AI în modul lor de lucru și companii care îl folosesc doar punctual, cosmetic, ca experiment de PowerPoint.
AI First înseamnă să construiești o organizație mai adaptabilă. Nu una care reacționează la schimbare, ci una care simte schimbarea mai repede, o înțelege mai repede și acționează mai repede.
Ce ne puteți spune despre modul în care AI redefinește comportamentul consumatorului de servicii financiare?
Consumatorul de servicii financiare nu mai compară banca doar cu altă bancă. O compară cu cea mai bună experiență digitală din viața lui. Cu Netflix, cu Revolut, cu Amazon, cu Apple, cu orice aplicație care i-a demonstrat că lucrurile pot fi simple, rapide, intuitive și personalizate.
AI schimbă radical această așteptare. Clientul nu mai vrea doar acces la informație. Vrea interpretare. Nu mai vrea doar un meniu. Vrea un răspuns. Nu mai vrea doar să vadă soldul. Vrea să înțeleagă ce se întâmplă cu banii lui, ce urmează, ce risc are, ce poate optimiza, ce decizie ar fi mai bună.
În banking, AI poate transforma relația dintre bancă și client dintr-o relație tranzacțională într-una consultativă. Banca nu mai este doar locul unde îți ții banii. Poate deveni un copilot financiar: te avertizează, îți explică, îți recomandă, te ajută să iei decizii mai bune.
Dar aici apare și marea provocare: în servicii financiare, personalizarea fără încredere devine invazivă. Iar automatizarea fără explicație devine periculoasă. De aceea, viitorul nu este doar AI în banking. Viitorul este AI explicabil, sigur, contextual, reglementat și construit în jurul încrederii.
Cred că următorul mare salt va fi trecerea de la aplicații bancare reactive la experiențe financiare proactive. Nu clientul caută mereu informația. Sistemul înțelege contextul și vine către client cu relevanță, la momentul potrivit.
Lucrati cu bănci din top 10 din România. Cum reușiți să împăcați viteza pe care o cere marketingul digital cu cerințele rigide de securitate cibernetică și conformitate cerute de partenerii voștri bancari? Cum vedeți echilibrul dintre securitatea cibernetică strictă și dorința utilizatorului de a avea un flux de banking extrem de rapid și simplu?
În banking, viteza fără securitate nu este inovație. Este risc. Iar securitatea fără experiență bună de utilizator devine fricțiune care îndepărtează clientul. Adevărata performanță este să le faci pe amândouă să funcționeze împreună.
Noi plecăm de la o filosofie simplă: fast inside the guardrails. Nu încercăm să ocolim procesele de securitate și conformitate, ci le integrăm din prima zi în felul în care gândim proiectul. În banking, marketingul, tehnologia, legalul, compliance-ul și cybersecurity-ul nu pot lucra în silozuri. Dacă le aduci la final, proiectul se blochează. Dacă le aduci de la început, devin parte din arhitectura soluției.
În același timp, utilizatorul final nu trebuie să simtă toată complexitatea din spate. Clientul vrea un flux simplu, dar acea simplitate este rezultatul unei complexități foarte bine orchestrate. Cele mai bune experiențe digitale nu sunt cele în care securitatea lipsește, ci cele în care securitatea este aproape invizibilă, inteligentă și proporțională cu riscul.
Cred foarte mult în UX risk-based. Nu pui aceeași fricțiune peste orice acțiune. O plată mică, o verificare de sold, o simulare sau o informare pot avea un nivel de fluiditate. O tranzacție majoră, un credit, o schimbare critică de date sau o decizie financiară importantă trebuie să aibă alte nivele de verificare.
Echilibrul corect nu este între securitate și viteză. Este între încredere și fluiditate. Bankingul viitorului va câștiga atunci când clientul va simți că totul este rapid, dar în același timp va ști că este protejat.
Băncile mari se confruntă adesea cu infrastructuri IT vechi și rigide. În ce măsură ecosistemul creat de echipa dumneavoastră și partenerii tech le ajută să devină la fel de agile ca un startup fintech, fără a compromite siguranța datelor?
Trebuie să fim realiști: o bancă mare nu va funcționa niciodată exact ca un startup fintech. Și nici nu ar trebui. Banca are responsabilități, reglementări, riscuri sistemice, date sensibile și milioane de clienți. Dar poate împrumuta din viteza, modularitatea și mentalitatea fintech, fără să-și abandoneze disciplina.
Aici este rolul ecosistemului. Nu trebuie să arunci la gunoi tot ce ai construit în 20 sau 30 de ani. De multe ori, adevărata transformare nu înseamnă să rupi core-ul, ci să construiești straturi inteligente deasupra și în jurul lui: API-uri, middleware, orchestration layers, front-end-uri moderne, soluții de onboarding, automatizare, analytics, AI, customer experience și produse digitale modulare.
Ecosistemul nostru aduce exact această combinație: tehnologie globală, experiență enterprise, cunoaștere de banking, parteneri specializați și capacitatea de a livra atât strategic, cât și operațional. Nu venim doar cu idei. Venim cu arhitecturi, procese, echipe și execuție.
Băncile nu au nevoie doar de aplicații mai frumoase. Au nevoie de o nouă viteză organizațională. Iar aceasta vine din capacitatea de a construi produse digitale pe infrastructuri existente, dar cu o logică nouă: mai modulară, mai testabilă, mai scalabilă, mai conectată la date și mai apropiată de nevoile reale ale clientului.
Marea provocare nu este doar legacy technology. Este legacy thinking. Tehnologia veche poate fi modernizată. Dar dacă modul de decizie rămâne lent, fragmentat și defensiv, orice tehnologie nouă va fi absorbită de vechiul sistem.
Dincolo de Stefanini Infinit, investiți foarte mult în educație executivă și antreprenorială aplicată prin proiecte precum EXEDA și AcceleronX. De ce considerați că educația antreprenorială, executivă și tehnologică este atât de importantă pentru România și cum poate un model de tip accelerator, inclusiv în zona academică, să schimbe felul în care se formează viitoarea generație de lideri?
Pentru mine, educația nu este un proiect secundar. Este una dintre cele mai importante investiții strategice pe care le putem face într-o țară. România nu duce lipsă de talent. România duce lipsă de sisteme care transformă talentul în execuție, în companii, în leadership, în inovație și în competitivitate globală.
De aceea investesc atât de mult timp, energie, capital, know-how și resurse în EXEDA și AcceleronX. Pentru că eu cred că următorul salt al României nu va veni doar din outsourcing, cost competitiv sau talent individual. Va veni din capacitatea noastră de a construi oameni care gândesc strategic, folosesc tehnologia, înțeleg AI-ul, știu să vândă, știu să construiască produse, știu să scaleze businessuri și au curajul să concureze global.
EXEDA este construită exact pe această idee: educație aplicată, nu educație decorativă. Nu facem teorie ca să bifăm diplome. Lucrăm cu antreprenori, manageri, profesioniști și lideri care au probleme reale, companii reale, echipe reale, decizii reale și presiune reală. Acolo începe educația adevărată: când ce înveți azi poate schimba ce faci mâine în business.
Cred foarte mult că România trebuie să treacă de la educația de tip „am ascultat un curs” la educația de tip „am schimbat ceva în modul meu de a acționa”. Aceasta este diferența dintre informație și transformare.
AcceleronX completează această viziune prin zona de accelerator. Aici vorbim despre o punte între idei, startupuri, companii, universități, capital, mentori și piață. În special în zona academică, cred că avem o oportunitate enormă. Universitățile nu trebuie să fie doar locuri unde se predă. Trebuie să devină ecosisteme unde se construiește.
Un accelerator în cadrul academic poate schimba fundamental felul în care se formează tinerii. Studentul nu mai învață doar despre antreprenoriat. Intră în contact cu startupuri reale. Lucrează pe probleme reale. Înțelege tehnologie, AI, produs, vânzare, finanțare, strategie, go-to-market. Învață cum arată viața reală a unei idei atunci când trebuie să devină business.
Eu cred că viitorul educației este hibrid: universitate plus business, teorie plus execuție, profesori plus antreprenori, AI plus gândire critică, comunitate plus accelerare. Dacă ținem aceste lumi separate, pierdem viteză. Dacă le conectăm, putem crea o generație nouă de lideri care nu așteaptă să primească viitorul, ci îl construiește.
Pentru România, aceasta este o miză națională. În era AI, avantajul competitiv nu mai este doar accesul la informație. Toată lumea va avea acces la informație. Diferența va fi dată de cine știe să o transforme în acțiune, decizie, produs, companie și impact.
De aceea, pentru mine, EXEDA și AcceleronX nu sunt doar proiecte educaționale. Sunt infrastructură de viitor.
Cum vedeți evoluția bugetelor de transformare digitală în perioade macroeconomice volatile și cum convingeți companiile că digitalul este o investiție, nu un cost? Care considerați că este cel mai mare risc ascuns în adoptarea accelerată și nereglementată a tehnologiilor emergente în business-ul actual?
În perioade volatile, prima reacție a multor companii este să taie bugete. Este o reacție umană, dar nu întotdeauna strategică. Problema este că nu toate costurile sunt egale. Unele costuri te țin pe loc. Altele îți construiesc capacitatea de a supraviețui și de a crește.
Digitalul, atunci când este făcut corect, nu este un cost. Este infrastructură de adaptabilitate. Este felul în care compania devine mai rapidă, mai eficientă, mai aproape de client, mai capabilă să măsoare, să învețe și să scaleze.
Eu nu cred în transformare digitală făcută ca decor. Nu cred în tehnologie cumpărată pentru PR intern. Cred în proiecte legate de obiective clare: creștere de venituri, eficiență operațională, reducere de costuri, retenție, customer experience, reducere de risc, viteză de lansare, productivitate.
Când pui digitalul în acești termeni, discuția se schimbă. Nu mai întrebi „cât ne costă?”. Întrebi „cât ne costă să nu facem?”. În multe industrii, costul inacțiunii va fi mai mare decât costul transformării.
Cel mai mare risc ascuns în adoptarea accelerată a tehnologiilor emergente este iluzia controlului. Companiile implementează AI, automatizări sau soluții noi fără guvernanță, fără date curate, fără training, fără responsabilități clare și fără mecanisme de audit. Pe termen scurt pare inovație. Pe termen lung poate deveni risc operațional, reputațional, juridic și financiar.
AI-ul poate accelera enorm o companie. Dar poate accelera și greșelile, dacă organizația nu are claritate, disciplină și guvernanță.
Ați afirmat adesea că „frica este ucigașul numărul unu al potențialului în business” și că succesul depinde exclusiv de execuție și asumarea riscurilor calculate, nu doar de ideile teoretice. Cum se traduce această filosofie în modul în care vă asumați riscurile financiare în cadrul Stefanini Infinit?
Frica este periculoasă pentru că se îmbracă foarte des în haine raționale. O numim prudență, analiză, timing, context, aprobări, piață dificilă. Dar, de multe ori, în spate este doar frica de a greși, frica de a pierde, frica de a fi judecat sau frica de a ieși din familiar.
În business, nu poți elimina riscul. Poți doar să alegi între riscul de a acționa și riscul de a nu acționa. Iar în lumea de astăzi, riscul inacțiunii devine enorm.
În Stefanini Infinit, filosofia mea este foarte clară: risc calculat, nu aventură. Curaj, nu impuls. Execuție, nu romantism antreprenorial. Ne asumăm investiții în direcții în care vedem semnale puternice: AI, customer experience, banking digital, enterprise transformation, produse, parteneriate, educație, noi capabilități.
Dar nu cred în idei care rămân la nivel de conversație. O idee valorează foarte puțin fără execuție. Valoarea apare când o pui în piață, o testezi, o ajustezi, o scalezi și o legi de rezultate.
Financiar, asta înseamnă să ai un portofoliu de inițiative. Unele sunt optimizări ale businessului existent. Altele sunt pariuri de creștere. Altele sunt investiții în capabilități pe care piața poate nu le cere încă masiv, dar le va cere inevitabil.
Asta înseamnă risc calculat: să nu aștepți să fie evident pentru toată lumea. Pentru că atunci nu mai este oportunitate. Este aglomerație.
Predați strategie și agilitate în business la Bucharest Business School. Ce le lipsește cel mai mult managerilor din România din noua generație și cum îi pregătiți pentru economia de mâine? Ce calități căutați la liderii din noua generație?
Cred că managerilor din România nu le lipsește inteligența. Nu le lipsește energia. Nu le lipsește dorința de a reuși. De multe ori, le lipsește antrenamentul de a gândi sistemic și curajul de a acționa într-un mediu incert.
Mulți manageri sunt foarte buni în execuția unui plan existent. Dar economia de mâine cere mai mult decât execuție. Cere capacitatea de a construi planul în timp ce realitatea se schimbă. Cere adaptabilitate, gândire strategică, înțelegerea tehnologiei, leadership uman și capacitatea de a lua decizii fără să ai toate datele perfecte.
La Bucharest Business School încerc să îi scot din logica de manual și să îi duc în realitatea businessului viu. Strategie nu înseamnă un document frumos. Strategie înseamnă alegeri. Înseamnă ce faci și ce nu faci. Înseamnă cum aloci resurse. Înseamnă cum construiești avantaj competitiv. Înseamnă cum reacționezi când piața nu joacă după planul tău.
Liderii noii generații trebuie să aibă trei calități majore.
Prima este learning agility. Să poată învăța, dezvăța și reînvăța constant.
A doua este curajul deciziei. Să nu rămână blocați în analiză infinită.
A treia este capacitatea de a amplifica oameni cu tehnologie. Liderul viitorului nu va fi cel care știe tot. Va fi cel care construiește sisteme în care oamenii, datele, AI-ul și procesele lucrează împreună.
Eu cred că noua generație nu trebuie pregătită doar pentru joburile viitorului. Trebuie pregătită pentru a construi viitorul.
Dacă ar fi să vă referiți la tendințe de piață și viitorul industriei, ce trend din MarTech va domina următorii trei ani?
Trendul dominant va fi trecerea de la marketing automation la agentic marketing. Până acum, am automatizat bucăți din marketing: emailuri, segmente, campanii, raportări, optimizări. Următoarea etapă este mult mai profundă: sisteme AI care nu doar execută comenzi, ci interpretează context, propun acțiuni, personalizează experiențe, orchestrează journey-uri și învață continuu din date.
MarTech-ul următorilor trei ani nu va mai fi doar despre tool-uri. Va fi despre sisteme de creștere. Despre un Growth Operating System în care brandul, datele, conținutul, media, vânzările, CRM-ul, customer experience-ul și AI-ul sunt conectate.
În același timp, cred că vom vedea o schimbare masivă în logica de discovery. Oamenii nu vor mai căuta doar pe Google. Vor întreba AI. Vor primi recomandări de la agenți. Vor folosi interfețe conversaționale. Asta înseamnă că brandurile nu mai concurează doar pentru clickuri. Concurează pentru a fi recomandate de sisteme inteligente.
Aici apare o nouă disciplină: salience in the age of AI. Dacă AI-ul nu înțelege cine ești, ce reprezinți, de ce contezi și de ce ar trebui să fii recomandat, devii invizibil într-o parte critică a viitorului digital.
Deci, pentru mine, marele trend nu este doar AI în marketing. Este transformarea marketingului într-un sistem inteligent, conectat, personalizat și permanent activ.
Dacă ar fi să numiți un singur „disruptor” tehnologic sau financiar major pentru următorii trei ani în regiunea EMEA, care ar fi acela?
Aș spune fără ezitare: AI agents integrați în fluxurile financiare, comerciale și operaționale ale companiilor.
Nu vorbim doar despre chatboturi. Vorbim despre agenți AI care pot analiza, decide, recomanda, executa, verifica, raporta și orchestra procese. În banking, asta poate însemna consilieri financiari digitali, onboarding automatizat, analiză de risc asistată de AI, fraud detection mai inteligent, customer service proactiv, produse financiare hiperpersonalizate și operațiuni interne mult mai eficiente.
În business, va însemna o nouă formă de productivitate. Companiile nu vor mai avea doar angajați și software. Vor avea echipe hibride: oameni plus agenți AI plus sisteme automatizate. Aceasta va schimba costurile, viteza, structura organizațională și modul în care se creează valoare.
În EMEA, impactul va fi și mai interesant pentru că regiunea combină piețe foarte diferite, reglementare puternică, banking matur, fintech-uri dinamice și o nevoie uriașă de eficiență. Cine va reuși să implementeze AI agents în mod sigur, reglementat și explicabil va câștiga un avantaj major.
Dar aș adăuga un lucru important: disruptorul nu este tehnologia în sine. Disruptorul este organizația care știe să o folosească. AI-ul nu va salva companiile lente, confuze sau fricoase. Le va expune. În schimb, va amplifica organizațiile care au claritate strategică, date bune, leadership curajos și capacitate reală de execuție.
În următorii trei ani, diferența dintre lideri și restul pieței va fi dată de o întrebare simplă: ai adoptat AI ca tool sau ți-ai reconstruit compania ca sistem inteligent care învață singur și devine mai bun în timp real?
Georgeta Clinca
Mihai Săndoiu
COMMENTS