Salariul minim din România exprimat în euro a fost poziționat la 1 iulie 2026 pe locul trei din coadă între statele UE, conform datelor publicate de Eurostat. Cu 825 euro, am fost depășiți de Cehia (924 euro), Slovacia (915 euro) și Ungaria (838 euro) dar figurăm peste Letonia (780 euro) și Bulgaria (620 euro).
Salariul minim în euro, 2016 și 2026
De reținut, țara noastră a înregistrat între iulie 2016 și iulie 2026 a doua cea mai mare rată anuală de creștere a salariului minim pe economie (+11,6%), de puțin în urma liderului Lituania (+11,7%) și peste Bulgaria (+11,2%, de unde rezultă că decalajul față de vecinii de la sud de Dunăre s-a mărit), Polonia (+10,4%) și Ungaria (+10%).
Pentru referință, menționăm că cele mai reduse rate de creștere ale salariului minim la nivel național pe parcursul ultimilor zece ani le-au avut Franța (+2,4%), Malta (+3,2%), Luxemburg (+3,7%) și Belgia (+3,8%). De reținut, cinci state membre nu au prevăzut în legislație acest indicator, Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia.
Oarecum surprinzător, ajustarea venitului salarial cu nivel prețurilor din fiecare țară pentru a asigura comparabilitatea exprimată la paritatea puterilor de cumpărare standard (pps), trimite România exact la mijlocul clasamentului UE în materie, adică pe locul 11 din 22 de state. Concret, prețurile relativ mici (încă) ajută semnificativ la creșterea achizițiilor de mărfuri și servicii cu sumele încasate.
Salariul minim în pps, iulie 2026
Mai mult, ocupăm locul trei în grupa mijlocie (1.000 – 1.500 pps), după Lituania și Croația, mai sus decât Portugalia, Grecia, Cipru, Malta, Slovacia, Ungaria și Cehia. De remarcat și faptul că Bulgaria urcă și ea în acest mod de calcul peste două din țările baltice (Letonia și, atenție la prețuri, Estonia).
Așadar, nu stăm chiar așa de rău în context european atunci când e vorba despre nivelul salariului minim pe economie. Care apare rezonabil în condițiile date, doar că mai există un factor important ce face ca românii să perceapă (altminteri corect) faptul că sunt mai slab plătiți. Este vorba despre proporția relativ mare a celor care se încadrează în partea de jos a remunerațiilor, sub 105% din salariul minim pe economie.
Salariați plătiți sub 105% din salariul minim, octombrie 2022
La acest capitol, unde analiza Eurostat nu vine cu date mai noi de noiembrie 2022 (va urma în curând un update la care ar fi bine să fim foarte atenți, deoarece e posibil să fi avansat în materie) ajungem pe locul 4, după Bulgaria, Franța și Slovenia. Ceea ce semnifică o suprapunere, în cazul nostru și al bulgarilor, între nivelul mic de salarizare și un număr mare de angajați cu salarii mici.
Una peste alta, nu atât nivelul mic de salarizare impusă legal este problema ci extinderea valorilor reduse de plată. Care, dincolo de efectul direct evident pe nivelul de trai al celor implicați, afectează intrările la bugetul de stat, inclusiv serviciile oferite de stat pentru toți cetățenii. Asta dacă nu cumva se manifestă extins și o modalitate de a evita plăți transparente (impozabile).
COMMENTS