Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2025 arată că venitul mediu al gospodăriilor populației a crescut cu 3,2% în termeni nominali față de același trimestru din anul anterior (+8,3% ca putere de cumpărare după ajustarea cu inflația anuală medie de 4,94%) până la 9.148 lei. În același timp, venitul total mediu pe persoană a urcat la 3.682 lei (+14,7% nominal și +9,3% în termeni reali).
De reținut diferența de ritm de creștere dintre evoluţia pe gospodărie şi cea pe membru de familie. După ce stagnase temporar, fenomenul reducerii numărului mediu de persoane pe o gospodărie s-a reluat și s-a apropiat de pragul de 2,4 persoane. Astfel, de la 2,61 de persoane/gospodărie în urmă cu șapte ani se ajunsese la 2,50 persoane/gospodărie în 2023. Anul trecut erau 2,48 persoane/gospodărie iar acum s-a ajuns la doar 2,42 persoane/gospodărie.
Trebuie subliniată și evoluția semnificativ mai bună a veniturilor bănești pe persoană (7,8% nominal, respectiv -1,65% după ajustarea cu inflația anuală de 9,6%, până la 3.453 lei), în timp ce veniturile în natură s-au diminuat puternic, până la 185 lei (-19,2% nominal și -26,3% în termeni reali). De altfel, partea care revine veniturilor bănești s-a majorat la 95%, cea mai mare din ultimii cinci ani.
După ce urcase în perioada T1 2021 – T1 2023 până la cota 21,3%, ponderea veniturilor din prestații sociale a coborât cu două puncte procentuale în T1 2024, pentru a reveni la 21,2% în T1 2026. De reținut, partea veniturilor în natură s-a redus la cel mai scăzut nivel din toate timpurile, doar 4,7%.
Cheltuielile pentru taxe și impozite, la un nivel record
Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat majorarea la cel mai înalt nivel istoric a celor bănești, respectiv 95,5%. Cota alimentelor din coșul de consum s-a redus la doar 16,3%, nivel semnificativ sub cel din anii precedenți. De subliniat creșterea semnificativă a părții alocate pentru impozite, contribuţii şi taxe până la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani (37,1%).
Mărfurile nealimentare au scăzut ca pondere față de anii trecuți, în contextul scăderii puterii de cumpărare traversate și au revenit la valoarea din T1 2022. Sumele alocate pentru plata serviciilor au urcat marginal și au depășit pe cele cu alimente și băuturi, după ce s-a făcut liberalizarea pieței la energia electrică furnizată populației.
În mediul urban, nu mai puţin de 39,1% din cheltuielile totale au ajuns pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe, în timp ce, în mediul rural, deși veniturile medii sunt mult mai reduse, taxarea ocupă un spaţiu semnificativ mai mic din cheltuieli (33,9%, totuși avans important de la 27,8% în urmă cu doi ani). De remarcat și faptul că ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare este cu mult mai mică în mediul urban față de mediul rural (2,4% față de 7,8%). Ceea ce ar putea ridica o problemă de echitate în susținerea cheltuielilor publice, în condiții de beneficii egale.
COMMENTS