„Consider că de-a lungul celor peste trei decenii parcurse de Darian am trecut de mai multe ori prin momente dificile pe care le-am depăşit cu succes, unele chiar mai complicate decât cel cu care ne-am confruntat în pandemie”, este de părere Adrian Crivii, fondatorul firmei de servicii profesionale de consultanţă în evaluare, Darian DRS, precizând că după o scădere bruscă în trimestrele 2 şi 3 din 2020, Darian a urmat să recupereze rapid, reuşind să conserve la sfârşitul anului o rată a profitului similară celei din anii anteriori.
Ce impact a avut criza sanitară asupra pieţei serviciilor integrate de consultanţă? Vă număraţi printre industriile câştigătoare sau cele care au avut de suferit?
Izbucnirea bruscă a pandemiei în martie 2020 a dus la o aterizare forţată, o blocare a economiei româneşti care traversa o perioadă fastă. A apărut imposibilitatea de a face previziuni realiste asupra duratei acesteia în special datorită lockdown-ului atât de neaşteptat, un fenomen unic în viaţa socială şi economică a planetei.
Efectele pandemiei, greu de anticipat în acele momente, au condus în primul rând nu numai la închiderea HoReCa, la stagnare industrială şi ruperea lanţurilor de aprovizionare, asta în cazul industriilor de bunuri.
Un alt efect a fost schimbarea dramatică a paradigmei de comunicare care în industria serviciilor în special a celor profesionale este importantă. Legătura, relaţia, sinergia ce trebuie să apară între consultanţi şi clienţi, în analiza şi rezolvarea problemelor sunt decisive în calitatea serviciului în sine.
Astfel am fost obligaţi să luăm decizii rapide pe 2 planuri:
În primul rând să ne ajustăm costurile la noua situaţie a cărei durata era greu de anticipat şi să ne adaptăm rapid la muncă la distanţă, pe care le-am realizat cu succes, asta datorită tehnologiei de care dispunea compania şi a elasticităţii de care a dat dovadă echipa performantă din Darian.
Evaluarea post factum a situaţiei ne conduce la concluzia că am reuşit să facem rapid schimbarea la noul mod de comunicare on-line atât în echipă cât şi cu clienţii. Cred că unul din succesele reuşitei s-a datorat în primul rând experienţei, calităţii oamenilor, a relaţiilor strânse şi a culturii organizaţionale solide, dobândite pe parcursul a peste trei decenii de activitate.
Cum au mers afacerile Darian în aceste 15-16 luni de pandemie: ce a mers bine şi ce mai puţin bine? Ce oportunităţi aţi identificat şi valorificat?
După o scădere bruscă în trimestrul 2 şi 3 din 2020, Darian a urmat să recupereze rapid la sfârşitul anului, valorificând oportunităţile oferite de noile situaţii cu care se confruntau clienţii noştri în această perioadă unică în istoria modernă, reuşind să conserve la sfârşitul anului o rată a profitului similară celei din anii anteriori.
Problemele clienţilor, majoritatea generate de perioada de pandemie şi efectele lor în economie, au impus pentru consultanţii Darian găsirea unor soluţii de multe ori inedite ce au pus în valoare spiritul creator al echipei noastre.
Acum, după ce am depăşit efectele nefaste, mediul de afaceri se deschide încet spre oportunităţi generate de noile premize ale economiei digitalizate, pe de o parte, cât şi a relaţiei speciale cu colaboratorii obişnuiţi cu noua situaţie a lucrului de acasă şi comunicarea on-line.
Cum se simte pulsul mediului de afaceri clujean prin prisma celor care le evaluează cel mai corect, la rece?
Două sunt industriile clujene care au trecut cu succes peste pandemie reuşind chiar să tracteze celelalte domenii.
Sectorul industriei de construcţii imobiliare a avut o creştere spectaculoasă continuând la foc continuu în perioada de lockdown, asta şi datorită situaţiilor financiare bune a companiilor, a lichidităţilor de pe piaţă şi continuarea finanţărilor din zona bancară care avea suficiente lichidităţi.
Datorită situaţiei de nesiguranţă generate de criză, după o mică ezitare piaţa imobiliară rezidenţială a continuat să crească, cumpărătorii încercând să-şi protejeze economiile în investiţia cea mai sigură pe termen lung, o atitudine favorizată pe lângă economii şi de costul scăzut al creditului imobiliar. Menţinerea unei lichidităţi ridicate, generate şi de veniturile mari pentru unele categorii bugetare, dar şi din zona IT în perioada pandemică, a condus treptat la un nivel ridicat al preţurilor imobiliarelor, fapt care la un moment dat poate genera din nou o criză.
Sectorul IT care are peste 20 de mii de angajaţi, produce o parte însemnată din PIB-ul local şi, după o scurtă ezitare, a avut o evoluţie foarte bună adaptându-se cel mai bine noilor condiţii, cu o evoluţie ascendentă şi o cifră de afaceri în creştere.
Sunteţi activi în ceea ce priveşte evaluarea sectorului imobiliar clujean: cum s-au mişcat lucrurile în ceea ce priveşte preţurile zonale ale locuinţelor şi terenurilor? Sunt mulţi care prezic o bulă ce se va sparge: care este opinia Dvs.?
Clujul, oraşul reşedinţă a zonei metropolitane care are al doilea venit/cap de locuitor din ţară, de peste 5 mii de lei, cu o dezvoltare solidă a industriei IT, puţin afectată de criză, precum şi a construcţiilor, începe să se confrunte cu o situaţie nouă, caracteristică marilor oraşe, respectiv îngreunarea traficului, ambuteiaje în special pe arterele de intrare în oraş, datorită extinderii rapide a dezvoltărilor imobiliare în comunele limitrofe şi a lucrului de acasă, aspecte care vor continua să se amplifice.
Criza pandemică şi schimbarea rapidă a obiceiurilor de muncă au surprins oraşul într-o situaţie nefavorabilă din punct de vedere a mobilităţii urbane, asta şi datorită întârzierilor mari ale proiectelor de infrastructură, de centuri metropolitane şi dezvoltării sistemului public urban şi metropolitan.
Cred că aceste riscuri, deşi nu sunt aparent atât de strâns legate de evoluţia pieţei imobiliare, pot fi triggerul unei noi crize ce poate să oprească brusc dezoltarea Clujului metropolitan.
O criză pune presiune asupra companiilor, prin intermediul costurilor. Simţiţi că, în zona Cluj, va lua amploare fenomenul de fuziuni şi achiziţii?
Deocamdată criza, care este pe punctul de a fi depăşită, mai pune presiune pe companii, unele or să o depăşească cu succes şi or să evite insolvența, iar altele restructurându-se, fructificând şansele apărute vor fi pregătite să se dezvolte inclusiv prin achiziţii.
Diferenţa este dată nu numai de industria unde activează dar mai ales de calitatea, inspiraţia, viziunea şi rapiditatea deciziilor acţionarilor sau managementului. Cei care s-au adaptat mai repede, şi asta indiferent de industrie, vor avea de câştigat, ceilalți, mai conservatori, vor trage consecinţe nu tocmai din cele mai plăcute.
O criză pune presiune asupra companiilor, prin intermediul costurilor. Simţiţi că, în zona Cluj, va lua amploare fenomenul de fuziuni şi achiziţii?
Acum, noi, cei din Darian, am ales, cred, cele mai bune soluţii de a depăşi momentele dificile şi suntem pregătiţi, luând decizia de a fructifica oportunităţile noi ale economiei ce se naşte în această perioadă post pandemică.
Perspectiva ne este dată de încrederea clienţilor noştri care au experienţe favorabile de decenii cu Darian, dar mai ales de calitatea, competența, unitatea echipei şi a managementului.
De altfel, consider că de-a lungul celor peste trei decenii parcurse de Darian am trecut de mai multe ori prin momente dificile pe care le-am depăşit cu succes, unele chiar mai complicate decât cel cu care ne-am confruntat în pandemie.
Cum vedeţi dezvoltarea sectorului Dvs. de business pe termen mediu şi lung?
Darian, care a intrat în cel de-al 4 lea deceniu de evoluţie, a avut dintotdeauna o strategie clară de dezvoltare reuşind, pe parcursul anilor, să-şi facă un profil de renume ca şi companie independentă de consultanţă în domeniul financiar pentru un spectru larg de mari companii din România.
Suntem de câţiva ani într-o perioadă de extindere şi consolidare de servicii integrate în domeniul financiar pentru companiile importante ce constituie o garanţie a succesului strategiei noastre.
Urmărirea cu asiduitate a problemelor din ce în ce mai complexe şi fluide cu care se confruntă clienţii noştri în noua eră digitală este o provocare pe care încercăm să o depăşim, motivaţi fiind de succesul avut de echipa Darian în întreaga ei istorie de peste trei decenii.
Cum vedeţi evoluţia mediului de afaceri clujean dar şi viitorul economiei României?
Clujul şi zona metropolitană au şanse mari să cunoască în continuare o dezvoltare de excepţie bazată pe calitatea resursei umane concentrată aici, pregătită de universităţile ce constituite creuzetul formării tinerelor talente, activele cele mai valoroase ale societăţii clujene. Din acest punct de vedere, cred că metropola noastră poate fi un exemplu de urmat pentru celelalte.
Forţa o constituie curajul, calitatea antreprenorială şi impactul financiar solid furnizat de liderul de piaţă al industriei bancare româneşti care-şi are sediul aici.
Aş dori să subliniez însă şi un risc pe care îl consider major. Dacă autorităţile locale şi judeţene, cu sprijinul guvernului, nu vor găsi rapid soluţii la problemele de mobilitate urbană, adaptarea rapidă la noile condiţii de muncă şi viaţa post pandemie ale cetăţenilor, riscăm să ajungem din nou la o bulă ce poate exploda şi pune în pericol perspectivele oraşului şi a întregii zone.
Cred că e foarte probabil ca problemele actuale cu care se confruntă Clujul, menţionate anterior, să fie similare cu ale întregii ţări, rămânerea în urmă a infrastructurii constituind o frâna puternică în calea dezvoltării la potenţial maxim a tuturor zonelor metropolitane.
Este PNRR un plan de ţară potrivit pentru România? Putem recupera în 5-6 ani ce nu am făcut în mai mult de 30?
Apariţia PNRR ca răspuns a UE la situaţia de criză pandemică fără precedent este bine venită şi poate constitui o pârghie importantă în special pentru ţările care au un decalaj economic şi social mai mare faţă de media europeană.
În cazul României ne vom confrunta cred din nou cu cele două situaţii clasice, prima chiar a apărut la început prin amânarea pentru toamnă a aprobării acestui Program.
Respectiv, incapacitatea cronică de a dezvolta, propune concepte, programe de dezvoltare viabilă în concordanţă cu realităţile naţionale dar şi adaptate la direcţiile impuse de finanţatori, în primul rând.
În al doilea rând, birocraţia, slaba capacitate a autorităţilor de a administra şi a duce la bun sfârşit în timp proiectele complexe de care are nevoie ţara. Acest al doilea aspect cred că va fi decisiv în a spune dacă vom putea fructifica sau nu acest Program de care avem atâta nevoie, reuşind să reducem astfel decalajele care ne despart de ţările dezvoltate din UE.
COMMENTS