Strategia de investiții a Ministerului Transporturilor indică un necesar de 75 de miliarde de euro pentru acest deceniu, în timp ce aproximativ 17,5 miliarde de euro au fost accesate din fonduri europene. Ministerul ia în calcul parteneriatele public-private, alături de buget și împrumuturi, pentru finanțarea proiectelor rutiere, feroviare, maritime și aeroportuare.
„În ultimii 20 de ani, economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa. Acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței”, a declarat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), la conferința „Transport și logistică în România și Republica Moldova”.
La aceeași reuniune, Mariana Ioniță, secretar general în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a afirmat că parteneriatele public-private ar putea deveni principalul mecanism de finanțare a infrastructurii în viitor. Potrivit acesteia, necesarul estimat pentru acest deceniu ar urma să fie acoperit din fonduri europene, alocări bugetare — inclusiv printr-un nivel de 2% din PIB în următorii zece ani —, împrumuturi și parteneriate public-private.
„În România prioritatea noastră este să dezvoltăm rețeaua de drumuri, să modernizăm și să reconstruim întreaga infrastructură. Vorbim atât despre infrastructura feroviară și maritimă, cât și despre cea aviatică”, a spus Ioniță.
Obiectivul autorităților este ca România să devină un hub regional și un punct de legătură cu rutele comerciale care vin din Asia și din regiunea Caucazului. Metz a descris transporturile și logistica drept infrastructuri esențiale pentru industrie, comerț și exporturi.
Conectivitatea României și Republicii Moldova
Pentru Republica Moldova, dezvoltarea transporturilor este legată de competitivitatea economică și de integrarea europeană. Mircea Păscăluță, secretar de stat în Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, a menționat prioritățile țării: transportul feroviar și fluvial, continuarea construcției Autostrăzii Unirii și dezvoltarea portului Giurgiulești.
„Nu ar trebui să privim Giurgiulești, Galați și Constanța ca pe infrastructuri distincte, ci ca părți ale unui sistem logistic regional interconectat. Un astfel de sistem poate deservi nu doar Republica Moldova și România, ci și Ucraina și piața europeană în ansamblu”, a declarat Păscăluță.
Conferința este organizată de AHK România în cadrul unei delegații de afaceri cu opt companii germane din transporturi, logistică, infrastructură și operare portuară. Programul, desfășurat în România și Republica Moldova între 26 și 30 octombrie 2026, include întâlniri cu firme locale și vizite la porturile Constanța, Brăila, Galați și Giurgiulești.
Delegația reunește DS Spedition, DSD HILGERS Stahlbau, Edgar Rothermel Internationale Spedition, Stöhr Logistik, TriCon Container-Terminal Nürnberg, Bayernhafen, Eberl Internationale Spedition și Duisport. Participarea companiilor este concentrată pe oportunități în transportul rutier și feroviar, logistica multimodală, infrastructura portuară și manipularea mărfurilor.
COMMENTS