România a avut în anul 2018 venituri de protecţie socială care au însumat 145,0 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar 142,9 miliarde lei, potrivit unei analize publicate de INS. Ca pondere în PIB, veniturile menţionate au reprezentat 15,2% (același procentaj ca în anul precedent) iar cheltuielile 15,0% (+0,2 pp).
Pe model statistic european (ESSPROS), după scăderea costurilor de administrare, cheltuielile cu prestaţiile sociale au fost de 140,02 miliarde lei sau 14,7% din PIB. De remarcat faptul că după, ieșirea din criză, ritmul de creștere al cheltuielilor cu prestații sociale a fost ceva mai ridicat decât cel al PIB (45% față de 42% în termeni nominali pe perioada 2015 – 2018).
Cheltuielile cu prestaţiile sociale pe funcţii de protecţie socială (ESSPROS), în perioada 2015 – 2016
Anul 2015 2016 2017 2018
Total(mld.lei) 101,6 110,1 124,3 140,2
PIB 712,7 765,1 857,9 952,4
Total (%PIB) 14,3 14,4 14,5 14,7
Alocările mai mari ca procentaj din PIB din perioada de criză au fost generate de păstrarea nivelului de cheltuieli antamat în baza prevederilor legale, care nu au putut fi apoi ajustate, în pofida scăderii rezultatului economic. Ceea ce ar fi de reținut, din perspectiva actualei crize și a sustenablității unor măsuri de creștere a prestațiilor sociale pe contrasens cu evoluția economiei.
Evoluţii în structură
Sistemul de clasificare a acestor cheltuieli este ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), derulată în baza Regulamentului nr.458/2007 privind sistemul european al statisticilor integrate de protecţie socială. Cercetarea statistică referitoare la protecţia socială, întreprinsă de INS pe perioada 2008 – 2018 conform metodologiei Eurostat, oferă date esenţiale privind evoluția în structură a protecţiei sociale.
Modul în care România a gestionat fondurile alocate pe categorii de cheltuieli arată, din 2015 încoace, o creștere a ponderii sumelor alocate pentru boli și probleme de sănătate de la 26,6% la 28,9% și o scădere concomitentă a banilor destinați pentru invaliditate, de la 7,4% la 6,4%.
Repartizarea pe funcţii de protecţie socială (% din fondurile totale alocate protecţiei sociale)
Anul 2015 2016 2017 2018
Boală/Sănăt. 26,6 27,1 27,1 28,9
Invaliditate 7,4 6,9 6,4 6,4
Pensie vârstă 50,5 50,3 50,3 49,0
Urmaş 4,7 4,3 4,4 4,3
Familie/Copii 8,8 9,6 10,3 10,2
Şomaj 0,7 0,6 0,5 0,4
Locuinţă 0,1 0,1 0,1 0,1
Excl. socială 1,2 1,1 0,9 0,7
După ce a urcat în perioada 2014 – 2017 peste pragul de 50%, partea care a revenit pensiilor pentru limită de vârstă a revenit în 2018 sub acest nivel. Evoluție care s-a produs pe fondul unei redistribuiri către familiile cu copii, care au beneficiat de o creștere de la 8,3% în 2013-2014 până peste cota de 10% în 2017 și 2018 ( valori totuși mai mici decât în 2008).
În pofida faptului că avem un risc relativ de excluziune socială, ponderea cheltuielilor cu această destinație s-a redus sistematic, pînă la doar 0,7% din total în 2018. S-au diminuat semnificativ și cheltuielile cu șomajul pe măsură ce economia a intrat pe o creștere robustă și s-au creeat mai multe locuri de muncă.
PRECIZĂRI METODOLOGICE
Prestaţia socială reprezintă transferul în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi,având ca scop protejarea acestora de unul sau mai multe riscuri (nevoi) fără să existe un aranjament simultan de reciprocitate.
Funcţia de protecţie socială se defineşte în termenii scopului final pe care trebuie să îl atingă protecţia socială, adică de protejare a indivizilor şi familiilor/gospodăriilor împotriva riscului social major identificat.
Veniturile de protecţie socială reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.
Cheltuielile cu prestaţiile sociale reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocatebeneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau servicii). Costurile administrative reprezintă cheltuielile pe care le implică organizarea şi administrarea schemelor de protecţie socială. Ele cuprind:
– cheltuielile cu prestaţiile sociale;
COMMENTS