Raportul dintre pensia medie a persoanelor cu stagiu complet de cotizare și salariul mediu net a fost în ultimul trimestru al anului trecut de 81,7%. Adică mult peste percepția publică, influențată de modalitatea de prezentare a cifrelor statistice puse la dispoziție de INS și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Concret, INS transmite lunar valoarea pensiei medii și valoarea câștigului salarial mediu net, ceea ce creează impresia simplificatoare că ar fi corect să facem raportul între acestea și ne va da câți bani se cuvin din pensie versus câți se câștigă din muncă. Doar că se compară mere cu pere și ne dă un fel de compot.
De fapt, CNPP publică, cu un decalaj de două luni, nu doar pensiile lunare ci și situația numărului de asigurați, cu salariul mediu brut aferent (rezultat din împărțirea fondului de salarii la numărul de asigurați salariați). De pildă, pentru decembrie 2025 rezultă un salariu mediu brut de 7.807 lei, la un câștig salarial mediu brut publicat de INS a fi fost de 9.868 lei (mărit prin includerea beneficiilor de natură salarială și ajustarea la program de lucru integral).
De fapt, pe T4 2025, am avut un salariu mediu brut ca medie lunară de 7.473 lei (octombrie 7.181 lei, noiembrie 7.432 lei și decembrie 7.807 lei), adică un net de 4.372 lei, conform algoritmului de calcul disponibil pe Internet. Din acești bani s-au plătit contribuțiile aferente piloanelor de pensii, cu observația unui coeficient de 0,81 aplicat pentru pilonul I salariațior paricipanți la pilonul II.
Pensia medie include pensiile celor care au atins vârsta de pensionare cu sau fără a avea stagiul complet de cotizare, a celor pensionați anticipat cu sau fără penalități, a urmașilor celor care au avut pensie dar au decedat, a persoanelor cu dizabilități de diferite grade, plus un număr mic dar cu pensii foarte de mici de persoane care primesc ajutor social sau sunt ca indemnizație de război.
Realitatea este că ar trebui luată în calcul, drept referință, valoarea pensiei medii a celor care au ieșit din activitate cu stagiu complet de cotizare. Or, aceasta a fost în T4 2025 de 3.571 lei, conform datelor publicate de CNPP. Pentru conformitate, menționăm că pensia medie a celor FĂRĂ stagiu complet de cotizare a fost de doar 2.170 lei. Așadar, dacă raportăm 3.571 lei la cei 4.372 lei efectiv încasați de salariați, ne dă 81,7%.
Or, la salariați se adaugă diverse sporuri și beneficii, se convertesc în echivalent bani și se calculează ca și cum s-ar încasa efectiv o anumită sumă în lei, să zicem cum ar veni poștașul cu salariul. Păi dacă avem venitul de natură salarială pe post de câștig salarial, ar trebui să luăm în considerare și beneficiile pentru persoanele retrase din activitate, adică un câștig pensional, care să includă aceste beneficii, la fel ca la statistica pentru salariați.
Atenție, salariul mediu se calculează prin conversia celor cu timp parțial ca și cum ar fi cu timp integral, ceea ce nu se întâmplă în cazul pensiilor cu stagiu incomplet. Nu are relevanță din ce motive nu lucrează unii opt ore și nici de ce nu au ajuns unii la 35 de ani de muncă (sau 30 de ani, sau 25 de ani, cât era pe vremuri sau cât spune legea de tranziție pe bază de anul nașterii).
Așadar, aparențele pot foarte ușor să înșele. De pildă, pentru luna martie 2026, dacă raportăm pensia medie la câștigul salarial mediu net, adică 2.821 lei la 5.938 lei, rezultă un procentaj (nu procent, că ăla e 1%) de 47,5%. Chiar și dacă facem raportarea pensiei medii pentru persoanele cu vârsta de pensionare (cu sau fără stagiu complet), adică (în principiu) seniorii, 3.166 lei la 5.938 lei ne dă 53,3%.
De aceea ar fi normal, pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză, să se prezinte lunar raportul dintre pensia medie a persoanelor cu stagiu complet de cotizare și salariul mediu net pentru program complet. Dacă facem trimitere la compensarea medicamentelor, al reducerilor (eventual gratuității) transportului etc., rămâne neclar de ce un salariat senior între 60 și 65 de ani plătește o sumă iar un pensionar senior cu totul altă sumă, de fapt achitată și de primul dintre aceștia.
Cât despre trimiterile la bătrânețe, boli și nevoile aferente, ce te faci cu tinerețea dacă ești tot bolnav și nu poți să lucrezi sau nu găsești de lucru ? Dar dacă mai ai și copii ? Trebuie să fii solidar, când apuci să lucrezi, cu pensionarii care, în general, nu au copii. Combinația cea mai „tare” e să fii deja nițel mai senior, mai cu boli, să ai copii, să nu te mai angajeze nimeni și să nu poți ieși la pensie fără penalizări.
COMMENTS