Arbitrajul poate reprezenta o alternativă eficientă pentru soluționarea disputelor comerciale, în special în afacerile transfrontaliere și în proiectele complexe de construcții și infrastructură. Avantajele și provocările acestui mecanism de soluționare a litigiilor au fost dezbătute de experți în arbitraj și reprezentanți ai companiilor din România și Germania în cadrul celei de-a cincea conferințe internaționale de arbitraj, organizată de AHK România.
Complexitatea proiectelor de infrastructură, numărul mare de părți implicate și componenta tehnică a eventualelor litigii fac ca alegerea unor arbitri cu expertiză relevantă să fie deosebit de importantă. Tema conferinței a fost aleasă atât în contextul dezvoltării infrastructurii din România, cât și din perspectiva problemelor practice care pot apărea în implementarea proiectelor.
„Consider că arbitrajul permite tuturor actorilor implicați să participe la configurarea propriului cadru de soluționare a litigiilor. Infrastructura din România este în plină dezvoltare și va continua să se extindă, nu doar pe partea de drumuri, ci și pe partea de căi ferate și porturi. Prin urmare pe zona de construcții pot apărea și dispute, care se rezolvă mult mai ușor prin arbitraj”, a declarat Sebastian Metz, directorul AHK România în deschiderea conferinței.
Anul trecut Regulile de Procedură ale Curții de Arbitraj de pe lângă AHK România au fost revizuite, iar președintele Curții prof. Dr. Claus Köhler și vicepreședintele prof. dr. Cristiana Stoica au prezentat modul in care aceste reguli pot fi aplicate în soluționarea disputelor din domeniul construcțiilor și infrastructurii.
Astfel, lista de arbitri pusă la dispoziție de AHK România are caracter orientativ și nu obligatoriu, iar competențele arbitrilor incluși aici au fost atent analizate de către consiliul Curții de Arbitraj. Arbitrii trebuie să fie imparțiali, independenți, adică fără relații profesionale sau de subordonare față de una dintre părți și să dispună de competențele și expertiza necesare pentru soluționarea litigiului.
„Unul dintre marile avantaje ale arbitrajului este că părțile pot stabili prin convenția arbitrală ca unii dintre arbitri să fie specialiști în domeniul în care a apărut disputa, de exemplu ingineri în cazul proiectelor de construcții și infrastructură. În astfel de situații, tribunalul arbitral poate avea competențele tehnice necesare pentru a analiza anumite aspecte fără a mai apela la experți externi, ceea ce poate reduce costurile procedurii. De asemenea, după numirea lor, arbitrii au obligația de a acționa în mod echidistant și sunt responsabili față de ambele părți implicate în litigiu”, a explicat prof. dr. Köhler.
Tema construcțiilor și infrastructurii a fost aleasă nu doar pentru că reprezintă o tendință, ci și pentru că acest domeniu ridică numeroase aspecte practice care merită analizate și discutate împreună cu mediul de afaceri. Un aspect important este faptul că arbitrajul se bazează pe acordul părților, fiind de regulă prevăzut într-un contract principal printr-o clauză arbitrală, deși convenția arbitrală poate exista și ca acord separat.
„În litigiile din domeniul construcțiilor, care se bazează, desigur, pe un contract, există o clauză foarte clară de arbitraj; mai mult decât atât, aceste contracte prevăd și procedurile care preced litigiile de arbitraj”, a spus prof Stoica.
Pregătirea proiectelor poate preveni litigii costisitoare
O parte importantă a conferinței a fost dedicată provocărilor întâlnite în implementarea proiectelor de construcții și infrastructură. Dezbaterea a fost moderată de dr. Cristina Alexe, avocat, Partner FCIArb și ACEADVISOR, și a reunit reprezentanți ai administrației publice, avocați, ingineri și ai mediului de afaceri.
La discuții au participat Mihaela Nastea, șefa departamentului de achiziții publice din cadrul Primăriei Oradea, Răzvan Rugină, avocat și arbitru specializat în construcții și infrastructură și președinte al Societății Române de Drept al Construcțiilor, Ionuț Șerban, inginer și vicepreședinte al Asociației Române a Inginerilor Consultanți și Carina Muntean, director risc juridic Construcții Erbașu SA.
Participanții au evidențiat faptul că dificultățile pot apărea în faza de implementare chiar și atunci când procedura de achiziție a fost derulată corect din punct de vedere legal. În acest context, pregătirea temeinică a proiectului și a documentației contractuale este esențială: documentația insuficient pregătită poate genera probleme pe termen lung și poate conduce la litigii.
Totodată, caracterul tehnic al proiectelor de construcții face necesară o bună înțelegere a domeniului de către persoanele chemate să soluționeze litigiile. Selectarea unor arbitri cu expertiza adecvată poate facilita analiza aspectelor tehnice ale unui caz.
Costurile arbitrajului au fost, de asemenea, discutate, în special în situațiile în care litigiul este soluționat de un tribunal format din trei arbitri. Participanții au arătat însă că și procedurile în instanță pot genera costuri semnificative, astfel încât arbitrajul nu trebuie considerat în mod automat o opțiune mai costisitoare.
De la teorie la practică: simularea unui proces de arbitraj
Conferința s-a încheiat cu simularea unui proces de arbitraj în domeniul construcțiilor (mock trial), concepută pentru a le oferi reprezentanților companiilor o perspectivă practică asupra modului în care se desfășoară un astfel de litigiu, de la analiza probelor și audierea martorilor până la luarea deciziei.
Simularea a evidențiat rolul expertizei de specialitate și flexibilitatea procedurii arbitrale în gestionarea litigiilor complexe din construcții și infrastructură.
Despre Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România)
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 700 de membri și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. Începând cu 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. Dorim astfel să intensificăm relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și să contribuim semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Tema anului 2026: Together for a stronger Europe. Trust creates tomorrow
Comunitatea de afaceri româno-germană consideră că încrederea creează forța care dezvoltă companii, parteneriate și care contribuie la întărirea economică a Europei. Un veritabil constructor de punți între țări, piețe și culturi, AHK România reprezintă fiabilitate, continuitate și încredere. Este în același timp platformă și partener pentru companiile care caută noi direcții și care doresc să se extindă. Prin dialogul constant cu mediul politic, economic și social, AHK România creează stabilitate, stimulează inovația și oferă companiilor posibilitatea de a avea succes peste granițe.
COMMENTS