Institutul Național de Statistică a anunțat avansul PIB pe al doilea trimestru din 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior la +0,3% pe seria brută, însă majorat până la +2,1% după ajustarea la sezonalitate (de la 0,7% în S1, când pe brut s-a înregistrat tot +0,3%). Rezultatul S1 2025 față de S1 2024 a fost, astfel, limitat la 0,3% brut dar apare mărit semnificativ în termeni sezonieri (+1,4%).
De reținut, creșterea economică va trebui să fie mai robustă în partea a doua a anului curent pentru a mai ajunge la nivelul prognozat recent de Comisia Națională de specialitate, de +0,6% (redus față de valoarea inițială de 2,5%, utilizată la construcția bugetară și ajustat la 1,4% în varianta de primăvară). La o distribuție uzuală de 45% din PIB în S1 și 55% din PIB în S2, ar fi nevoie de un nivel de +0,85% în semestrul al doilea din 2024, care apare puțin probabil.
Datele revizuite privind evoluția economiei de la un trimestru la altul pe seria ajustată sezonier a arată că România a traversat în prima jumătate din 2024 o minirecesiune tehnică, ceea ce a creeat un efect de bază favorabil pentru rezultatele din T1 și T2 2025. Acest efect de bază va acționa, însă, invers în partea a doua a anului curent, tocmai prin revenirea înregistrată în T3 și T4 2024.
Nominal, valorile PIB trimestrial în prețuri curente au fost anunțate la 375.773,6 milioane lei pentru T1 și 450.564,1 milioane lei pentru T2, adică circa 826 miliarde lei în total. Astfel, pentru a se atinge cele 1.902 miliarde lei prognozate de Comisia Națională, ar mai fi nevoie de realizări însumate 1.076 miliarde în T3 și T4, adică circa 30% mai mult în partea a doua a anului decât în prima parte.
Doar construcțiile și IT-ul cu contribuții pozitive. Consumul, susținut din import
Pe categorii de resurse în formarea PIB, evoluții negative în volumul de activitate pe S1 au consemnat industria (-1,5%, de unde o influență negativă de -0,3 puncte procentuale pe creșterea PIB), activitățile profesionale (-2,9%, respectiv -0,2 pp) și, oarecum surprinzător, comerțul (-0,2% în volum și -0,1 pp influență de PIB).
După variații relativ minore, cinci domenii au avut efect nul în statistica oficială a avansului PIB: administrația publică, tranzacțiile imobiliare, spectacolele și reparațiile etc., intermedierile financiare și agricultura (aceasta din urmă, totuși cu un +1,7% notabil ca realizări în volum). Singurele sectoare economice cu contribuții pozitive au fost construcțiile (+5,6% volum și +0,3pp) și segmentul IT (+1,1% volum și +0,1 pp).
De remarcat că rezultatul de ansamblu pe valoarea adăugată brută a fost negativ iar creșterea economică firavă a fost dată de creșterea semnficativă a impozitele nete pe produs. Adică a venit, pe bază de metodologie statistică, doar din creșterea impozitării, ceea ce ridică semne de întrebare pentru evoluția economiei pe termen mediu.
Pe partea de utilizare a PIB, se observă consumul final efectiv crescut peste posibilitățile date de producția internă (+0,5% pe S1 2025). Formarea brută de capital a avut un ritm de +5,8% și doar 2% la formarea brută de capital fix. Majorarea consumului s-a făcut prin deficit extern în contextul în care exportul de bunuri și servicii a consemnat un ritm de 2,8%, pe jumătate față de importurile majorate cu 5,6% iar deficitul exprimat de exportul net negativ a trecut pragul de 50 miliarde lei.
COMMENTS