Gyula Fatér, OTP Bank România: Avem o strategie nouă și clară pe cinci ani de zile, bazată pe creștere organică

Gyula Fatér, OTP Bank România: Avem o strategie nouă și clară pe cinci ani de zile, bazată pe creștere organică

Cu o carieră de 30 de ani în industria financiară, Gyula Fatér, numit în iunie anul trecut în funcţia de CEO al OTP Bank România, își începe mandatul cu obiectivul de accelerare a creșterii băncii. Strategia OTP Bank în România are la bază creșterea organică. „Dacă există posibilitatea să achiziționăm alți jucători, vom evalua cu siguranță și aceste posibilități. Dar în principal ne concentrăm pe planurile noastre de creștere organică și dorim să ne dublăm cota de piață la 5%, în următorii 5 ani.”

Cum a fost anul 2019 pentru OTP Bank? Ce ingrediente a avut rețeta succesului, care este materializat în indicatorii bilanțieri de succes? Ce v-a mulțumit și la ce credeți că mai aveți de lucru apropos de procesele de bancă?

2019 a fost un an de succes pentru bancă. Cel mai important lucru este că acum avem o strategie nouă și clară pentru următorii cinci ani, vizând, în principal, creștere organică. Strategia a fost aprobată de acționarii noștri și am început implementarea anul trecut. Con­sider că a fost una dintre cele mai mari schim­bări din viața companiei.

Iar cea mai mare provocare pentru noi a fost să găsim oamenii potriviți care să ni se alăture în acest demers. Mă bucură mult faptul că am reușit să angajăm peste 100 de noi colegi și să implementăm un nou mod de lucru și de gândire bazate pe principiul Agile. Deja rezultatele băncii, atât în intern, cât și în extern, s-au îmbunătățit. Doar ca să ofer câteva cifre, anul trecut am avut o creștere de capital de aproape 350 de milioane de lei în cadrul OTP Bank România, ceea ce reprezintă peste 40% din creșterea de capital înregistrată în sectorul bancar privat, în România, anul trecut. Acest fapt demonstrează că noi creștem și că este nevoie de mai mult capital.

Cunoașteți bine atât sistemul bancar românesc, cât și pe cel din Ungaria. Ce asemănări și ce deosebiri a-ți remarca între cele două?

Datorită faptului ca ambele țări se află în Uniunea Europeană, cred că sunt mai multe similarități, decât deosebiri. În România, însă, spre deosebire de alte țări din regiune, unde am lucrat, există mai multe segmente de interes. Aici vedem oameni care au nevoie de cel mai înalt nivel de digitalizare, de cele mai moderne soluții bancare, dar există și alte zone în România unde provocările sunt de altă natură.

Ce m-a surprins puțin în România a fost faptul că economiile pe termen mediu și lung sunt mult mai mici decât în alte țări. Se investește mai puțin în fonduri mutuale, comparativ cu alte piețe. Nu este un lucru bun sau rău, ci este vorba pur și simplu de economiile pe termen lung. Am văzut clienți care își plasează banii pe 3 luni sau pe 6 luni, maxim un an, și apoi tot extind aceste termene, în loc să se gândească la termene de 3 ani sau 6 ani și astfel să beneficieze de oportunitățile pieței.

Pe de altă parte, așa cum menționam, văd soluții precum digitalizarea și smart banking-ul la un nivel foarte avansat în România, comparativ cu alte țări vecine, inclusiv Ungaria.

Datele Băncii Naționale a României arată creșteri ale soldului atât pe creditare, cât și pe economisire în România. Credeți că au învățat românii să aibă mai multă încredere în moneda națională?

Observ că există încredere în moneda locală, care este destul de stabilă dacă ne uităm la fluctuația față de euro, în comparație cu alte țări. În România nu este atât de mare. De asemenea, economiile în moneda locală, nu doar în euro, cresc.

Cred că este foarte important să crească și nivelul de încredere în sistemul financiar, iar noi sprijinim inițiativele comune ale băncilor în această direcție, precum Dreptul la Banking, deoarece conduc către deschidere și încrederea de care aminteam. Este important să ne cunoaștem mai bine și să avem mai multă încredere unii în alții.

Ce părere aveți despre trecerea la euro? Care ar fi plusurile și minusurile?

Există cu siguranță plusuri și minusuri, iar pentru o bancă trecerea la moneda euro este o provocare din două motive.

Primul motiv este că va exista o tranziție, toate economiile care au fost făcute în lei vor trebui transferate în euro, într-o perioadă foarte scurtă. De asemenea, acest proces presupune foarte multe pregătiri, deci vor fi necesare foarte multe investiții. Pe de altă parte, băncile câștigă mulți bani pe tranzacții valutare, schimburi valutare lei – euro, deci băncile nu ar fi foarte interesate să accelereze acest proces.

Ce vreau să punctez este că trecerea la euro ar putea să stimuleze însă economia prin sprijinul și investițiile aduse în economie. Băncile ar putea să își echilibreze pierderea unor venituri ca urmare a acestui proces. Consider însă că rolul băncilor este acela de a facilita activitățile economice. Noi suntem intermediari între părțile pieței. Dacă pentru ei e bine, atunci va fi bine și pentru noi.

Mulți au spus că odată cu criza care a fost în anii 2008-2009 s-a schimbat și paradigma în banking. Ce ar trebui să învețe școala nouă de banking de la cea veche și cu ce ingrediente inovatoare ar trebui să contribuie?

Fără dubiu, criza a fost un punct de răscruce în ceea ce privește încrederea în sistemul financiar. Nu aș privi însă lucrurile din punct de vedere new banking – old banking. Criza financiară a adus o serie de schimbări în zona de reglementări. Încrederea trebuia recâștigată. Dar suntem pe calea cea bună. Criza s-a manifestat acum 10 ani, iar lucrurile de atunci s-au schimbat complet. Acum avem soluții precum digitalizarea, ceea ce reprezintă îmbunătățirile aduse de fenomenul social media.

Dacă mă întrebați cu privire la o nouă paradigmă în banking, mai exact care este această nouă paradigmă, nu cred că cineva ar putea să ofere un răspuns. În cea mai mare parte a Europei, nu cred că oamenii se pot adapta atât de repede la schimbări, așa cum cred start-up-urile din zona tehnologiei. Sunt multe companii start-up, dar doar câteva dintre acestea aduc cu adevărat valoare.

Cred că băncile trebuie să continue să se bazeze pe relațiile personale. Da, sunt de acord că digitalizarea ne schimbă viața, dar până la urmă noi lucrăm cu  oameni și trebuie să fim pregătiți, ca instituție, să relaționăm cu ei așa cum își doresc. Vă dau un exemplu – toată lumea spunea că nu vor mai exista casieri atunci când în urmă cu 60 de ani a fost instalat în SUA primul ATM. Dar, în prezent, încă mai avem casieri care deservesc clienții și avem și multe ATM-uri. Consider că trebuie așadar păstrată relația personală cu clienții băncii și trebuie să îi consultăm în ceea ce facem și în ceea ce le oferim ca servicii. Dacă un client vrea să opereze online, îi oferim această posibilitate, dar nu cred că este cinstit ca o bancă să oblige clienții să aleagă doar varianta online. Chiar dacă am investit foarte mult în digitalizare (lansarea Apple Pay și OTPay, soluția Android, printre exemple) noi credem că lucrurile trebuie întotdeauna să aibă în vedere relația interpersonală, de aceea la
OTP Bank România clienții vor avea întot­deauna opțiuni în funcție de nevoile lor.

Băncile Centrale continuă politica banilor ieftini. Sunt însă voci care spun că este deja prea mult și se strică echilibre pe termen lung pentru a câștiga prea puțin pe termen scurt. Care este opinia dvs.?

Aici vorbim de o zonă incertă. Este clar că pentru bănci un mediu negativ nu este avantajos, deoarece noi nu putem plăti dobânzi negative la depozite, în timp ce marjele pentru împrumut sunt foarte scăzute. Vestea bună este că în România nu avem un astfel de mediu.

Ce  văd este o inflație în creștere pe euro, în unele țări din Europa, și din ce în ce mai puțină presiune pe menținerea acestui mediu negativ.

Nu va fi o situație așa cum încă este în Japonia, unde rata dobânzii negative trage în jos cererea de a cheltui bani.

Ceea ce cred este că o inflație controlată va reveni, o inflație ușoară, care ne va ajuta să revenim la dobânzi mici, dar nu negative.

Cum vedeți relațiile dintre companiile de tip fintech și bănci, chiar cu OTP Bank, pe termen scurt, mediu și lung?

Consider că fintech-urile pot fi parteneri ai băncii. Noi asta căutăm. În cadrul grupului OTP, lider pe piața din Europa Centrală şi de Est, cu prezență în 12 țări și cu aproape 20  de milioane de clienți, avem un Laborator de Inovație. Finanțăm și lucrăm cu diverse companii selectate de tip start-up, din zona tech, pentru a dezvolta și a le furniza clienților băncii produsele și serviciile viitorului.

În România, avem o strategie de creștere organică pe cinci ani, numită Apollo, care are la bază colaborarea cu unele companii start-up, în dezvoltarea anumitor soluții bancare.

Mai există și companiile Big Tech, care o să aibă un cuvânt greu de spus în viitor. Nu este încă sigur cum vor acționa acestea în zona de banking personal. Există zvonuri că unele dintre ele vor să dezvolte proprii bani virtuali. Trebuie însă să existe un echilibru. Dacă noi, băncile, suntem reglementate și supravegheate de autoritățile competente, peste tot în lume, consider că la fel ar trebui să se procedeze și cu aceste companii.

Apar tot mai multe opinii care prevăd deja un viitor fără cash. Credeți că această teorie are un viitor?

Este un scenariu plauzibil. Toată lumea poate să își imagineze cum va fi peste 25 de ani. Nu prea știm însă cum va arata drumul până acolo: cât de repede, prin ce metode, dar nu cred că în următorii 10 ani o să avem o lume fără numerar.

Cum ar arăta, în opinia dvs., Banking-ul viitorului?

Revenim la întrebarea cum va arăta o bancă peste 25 de ani. Putem să ne imaginăm acest lucru relativ ușor. Probabil va fi mult digitalizată, vor mai exista subsidiare care însă nu vor deține numerar, în subsidiare probabil va exista mai multă consultanță oferită clienților, care va înlocui tranzacțiile, probabil nu va va mai exista birocrație – vom semna diverse acte cu ajutorul telefoanelor. Este o provocare să vedem care va fi drumul până acolo, care vor fi pașii necesari pentru a merge în această nouă direcție.

Revin la programul nostru Apollo, în cadrul căruia ne ocupăm atât de zona de digitalizare, cât și de a găsi cele mai bune soluții pentru a deservi clienții fizic. Consi­derăm că este foarte important să investim în programe de training în rela­ționarea cu clienții, înlăturarea birocrație, astfel încât oamenilor din subsidiare să le rămână mai mult timp pentru a discuta cu clienții.

Sunteți o bancă universală și cu siguranță aveți ambiții mari inclusiv pe piața din România. Ce vă doriți în viitorul apropiat? Mizați pe achiziții pentru accederea în grupul băncilor cu active de peste 5%? Ce conțin planurile dvs. de dezvoltare?

Strategia noastră este să ne concentrăm pe creștere organică. Din acest motiv, deja am angajat peste 100 de oameni și anul acesta urmărim să angajăm aproximativ 300 de colegi noi, tocmai pentru că strategia noastră este una concentrată pe clienți. Vrem, de asemenea, să extindem reţeaua de sucursale, în paralel cu procesul de digitalizare, precum şi să extindem şi să îmbunătăţim gama de produse şi servicii.

Dacă există posibilitatea să achiziționăm alți jucători, vom evalua situația, însă planurile noastre vizează o creștere organică, prin care să ne dublăm cota de piață de la 2,5%, la 5%, în următorii 5 ani.

Ne puteți oferi câteva cifre apropo de anul 2019 sau cifre pe care le aveți în vedere pentru anul 2020?

Conform rezultatelor noastre financiare pe trimestrul III, 2019, activitatea comer­cială a OTP Bank România s-a intensificat în mod semnificativ. Creditele ipotecare au crescut cu 70% de la an la an, iar creditele de nevoi personale au crescut cu 25%, în trimestrul III.

Sunteți pentru prima oară în fața cititorilor revistei noastre. Vă rog să le împărtășiți și câteva lucruri legate de dumneavoastră, legate de cariera dumneavoastră, de cum vă simțiți în România, cum vă petreceți timpul liber.

Legat de cariera mea, lucrez de 30 de ani în industria financiară. Am început la Bursa din Budapesta, apoi am lucrat pentru mai multe companii – mai mici, mai mari -, pentru bănci italiene și americane, inclusiv pentru GE Money. Am lucrat în zona managementului activelor, dezvoltare de produse, retail banking. La un moment dat, am avut de coordonat 8 țări pe zona de gestionare a activelor. A fost aşadar o bună școală pentru a învăța diferite aspecte ale activității bancare. Cu OTP este prima colaborare.

În ceea ce privește viața personală, îmi place să îmi petrec timpul liber cu familia și să călătorim. Anul trecut am fost în Norvegia, unde am văzut fiordurile.

Îmi place să îmi petrec timpul în România. Aici am parte de surprize frumoase și de o echipă excelentă. E minunat pentru mine să interacționez cu oameni care au același mod de a înțelege lucrurile ca mine și același mod de a lucra. Oamenii sunt foarte bine pregătiți.

Am fost, de asemenea, plăcut surprins de zonele și orașele României. Frumusețea lor este uimitoare. Am vizitat Porțile de Fier, Brașovul, Iașiul, Cluj-Napoca, care este un oraș internațional, un centru IT la nivel global.

Nu am însă foarte mult timp liber, dar pot să mă laud că mi-am cumpărat o bicicletă și că atunci când vin cu ea la birou reușesc să mă decuplez de la gândurile legate de serviciu.

Am fost un pasionat jucător de fotbal, însă am avut câteva accidentări care mi-au lăsat ca variante de sport înotul, care nu mă atrage foarte mult, alergatul și mersul pe bicicletă. Dintre acestea, mersul pe bicicletă este preferatul meu.

Mihai Săndoiu

4.0
OVERALL SCORE
6 user votes x 3.8

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0