BNR menţine dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, conform previziunilor analiştilor

BNR menţine dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, conform previziunilor analiştilor

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit unui comunicat remis de Banca Centrală. Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015.

Ca prognoze, guvernatorul Bănci Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că rata anuală a inflaţiei va reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, dar că se aşteaptă ca nivelul să fie inferior celui estimat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

În comunicatul remis mass media, BNR a mai arătat că rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna noiembrie 2016 la -0,7%, uşor sub nivelul prognozat, după ce în luna octombrie ajunsese la -0,43%.

“Readâncirea ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ s-a datorat, în principal, scăderii dinamicii preţului produselor din tutun şi impactului reducerii tarifelor poliţelor RCA”, potrivit aceleiaşi surse.

În documentul BNR, se mai precizează că rata medie anuală a inflaţiei s-a menţinut în noiembrie 2016 la nivelul consemnat în intervalul anterior (-1,6%), iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,1% (de la -1,2% în octombrie 2016).

„Creşterea economică a încetinit în trimestrul III 2016, temperarea fiind mai pronunţată decât cea previzionată. Dinamica anuală a PIB s-a redus la 4,4% la sută (6 la sută în trimestrul II), exclusiv ca urmare a decelerării creşterii cererii interne, pe seama ambelor componente, consum şi investiţii. Contribuţia negativă a exportului net s-a restrâns semnificativ, pe fondul scăderii mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii. Din perspectiva ofertei, serviciile au redevenit cel mai dinamic sector, continuând să deţină cea mai mare contribuţie la creşterea economică”, potrivit Băncii Centrale.

De asemenea, specialiştii BNR mai coonsemnează faptul că, în trimestrul III din 2016, majoritatea sectoarelor economice a înregistrat reduceri ale câştigurilor de productivitate în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a salariului mediu net s-a menţinut înaltă, în jurul nivelului atins în trimestrul anterior.

„Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat uşor creşterea în primele două luni ale trimestrului IV, în principal pe seama celui acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să urce, atingând 56,9 la sută la finele lunii noiembrie 2016 , în condiţiile în care componenta în lei şi-a menţinut dinamica ridicată, iar cea în valută şi-a atenuat marginal variaţia negativă. Această evoluţie certifică îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare, contribuind totodată la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare.
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu pozitiv în primul trimestru al anului 2017, simultan cu reluarea creşterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20 la sută a cotei standard a TVA, al excedentului de cerere agregată şi creşterii costurilor salariale unitare. Palierul pe care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se poziţioneze este totuşi inferior celui evidenţiat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu”.

Riscurile menţionate de BNR la adresa perspectivei inflaţiei provin din mediul intern şi extern. Pe plan extern, BNR aminteşte de riscurile legate de creşterea economică a Zonei Euro, de problemele sistemului bancar european, de negocierile pentru Brexit şi de evoluţia preţului petrolului şi al altor materii prime.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0