Un supliment dedicat pieţei de capital, incluzând aici şi societăţile de investiţii financiare, nu poate fi conceput fără o discuţie cu Bogdan Drăgoi, cel care conduce SIF Banat Crișana. Un astfel de demers este mereu viu, plin de informaţie concentrată, şi trece mult dincolo de pragurile clasice impuse, uneori arbitrar, de o comunicare corporatistă. Aş putea spune că este exact genul de discurs care ar putea atrage mulţi investitori de retail pe bursă, dacă ar fi îmbrăţişat şi cultivat de cât mai mulţi manageri.
Anul 2020 a fost pentru toată lumea, anul pandemiei. Cum ați resimțit efectele crizei sanitare asupra pieței de capital și implicit asupra fondurilor de investiții? Cât de riscantă sau cât de controlabilă a fost această criză?
Am traversat un an plin de volatilitate şi a trebuit să ne adaptăm, iar lucrurile încă nu au revenit la normal. Acest al treilea val al crizei pandemice a lovit neaşteptat de puternic o economie ce încă nu-şi revenise pe deplin, readucând lockdown-ul în multe state sau regiuni. În ansamblu, 2020 a fost un an mixt, cu elemente clar negative, dar și cu oportunități, deopotrivă. Provocarea noastră ca administratori, dar și scopul principal a fost să menținem profitabilitatea SIF Banat Crișana în linia anilor precedenți, să atenuăm eventualele șocuri și să conservăm un nivel adecvat de venituri. Am încercat să acționăm conform principiului că orice criză dezlănțuie probleme, dar produce și oportunităţi.
Analizând portofoliul investițonal SIF1, trebuie să remarcăm faptul că zona de producție a fost printre cele mai afectate domenii, ca și HORECA, unde am avut grad de ocupare 100% a facilităților de cazare doar la începutul anului 2020, când erau carantinaţi oamenii care veneau din străinătate. În acest context, am fost nevoiți să ne concentrăm pe conservarea activelor şi echipelor, astfel încât să fim bine poziţionaţi atunci când activitatea va reveni la normal. Din fericire, avem în administrare doar companii solide, care pot traversa un astfel de episod fără pagube majore la nivelul business-ului, care redevin competitive și profitabile imediat ce se ameliorează contextul general.
Pentru că vorbeam și de oportunități, trebuie să recunoaștem că am fost surpinși pozitiv de evoluția companiilor din sectoare cum ar fi cel farmaceutic sau cel al producţiei de hârtie, care au înregistrat creșteri și au funcționat nu doar la capacitate maximă, dar au implementat și investiții inițiate anterior. De asemenea, am perfectat câteva deal-uri extrem de interesante și în zona de real estate, unde avem o strategie bună și solidă, concentrându-ne pe achiziţia de terenuri, pregătirea lor şi vânzarea către cei care edifică sau dezvoltă rezidențial sau industrial.
SIF Banat Crișana are o expunere de peste 30% din active pe trei bănci (Erste, BRD, Banca Transilvania). Intenţionează SIF să-şi menţină expunerea faţă de sectorul bancar pe termen lung, chiar dacă acestea nu mai pot acorda dividende în viitorul apropiat în contextul impactului pandemiei COVID-19? Dar pe sectorul energetic?
Răspunsul la această întrebare este, cu siguranţă, DA, iar motivele sunt clare și simple. Deși Autoritatea Bancară Europeană şi Banca Naţională a României au recomandat limitarea ieşirilor de capital sub formă de beneficii pentru acționari, pentru ca băncile să aibă capacitatea de a trece cu bine peste pandemie, profitabilitatea acestor instituții s-a menținut la un nivel satisfăcător. Mai mult decât atât, perspectivele companiilor din sectorul bancar sunt foarte bune, investițiile noastre în acest domeniu sunt corecte și solide, furnizându-ne numeroase motivații să credem în ele și zona financiară, în general.
Cumva, la polul opus se situează, din perspectiva noastră, investițiile în sectorul energetic, în legătură cu care, trebuie să mărturisesc că am agreat o strategie de limitare a expunerilor. Deși nivelul rentabilității acestui tip de investiții poate fi interesant, considerăm că politica practicată de autorități (statul român fiind acționar majoritar, semnificativ în cele mai multe cazuri) în ceea ce priveşte profitul şi distribuirea acestuia nu este constructivă sau viabilă. În plus, nu considerăm că este competitiv sau eficient faptul că la fiecare schimbare de regim politic se schimbă şi managementul acestor companii, iar selecția administratorilor nu se face neapărat pe criterii de performanță sau competență. E imposibil ca o echipă de management să îşi ducă la bun sfârşit proiectul asumat dacă i se acordă prea puţin timp. Şi, de cele mai multe ori, următoarea echipă vine cu altă viziune, alt proiect, alte obiective. Ceea ce este total contraproductiv, din punctul nostru de vedere.
Cum arată partea politicii de venituri în ceea ce priveşte SIF Banat Crişana?
Ca să răspund exhaustiv și cât mai clar posibil acestei întrebări, vreau să teoretizăm și analizăm succint sursele de venituri contabile ale unei societăți de investiții fiananciare. În primul rând, există veniturile din dividende, pe care un fond le încasează de la societățile deținute în portofoliu sau ca beneficiu al calității de acționar în diverse companii listate sau nu. În al doilea rând, tot în categoria venituri intră și evaluarea plasamentelor de tip titluri de valoare cu venit fix: obligaţiuni, bonduri. Şi mai există o a treia categorie, cea a operaţiunilor de tip *marcare la piaţă*, adică înregistrarea sau actualizarea contabilă a valorii deținerilor, operațiune care se realizează lunar sau periodic, după caz.
Astfel de venituri, cum sunt cele din ultima categorie, sunt foarte volatile şi depind de modul în care evoluează BVB: există, în mod firesc, o anumită ciclicitate pe parcursul anului, fluctuație care poate impacta dramatic sau favorabil rezultatul financiar raportat, având însă consecințe efective doar în situația în care se operează vânzări de active sau dețineri. Altfel, acest tip de operațiune – subliniez, contabilă – are o incidență scriptică, teoretică, asupra veniturilor SIF Banat Crișana. Din fericire, am fost rareori în situația de a vinde, de a realiza tranzacții conjucturale, când piața a fost pe trend descendent. Însă efectul fluctuațiilor bursiere se regăsesc, evident, în situațiile contabile, fiind operate conform normelor IFRS în vigoare.
Concluzionând, revenim la aceeași rezoluție pe care am formulat-o încă de când mi-am început activitatea în zona pieței de capital: performanța administratorilor societăților de investiții financiare este dependentă de amplitudinea și maturitatea pieței pe care investesc/activează. Din fericire, în ultima perioadă, și mai ales analizând comportamentul diferiţilor jucători în pandemie, putem spune că investitorii au devenit mai atenţi şi înţeleg mai bine mecanismele pieţei de capital. Însă, problema principală rămâne numărul limitat de retaileri activi, acest fapt reflectându-se într-o lichiditate redusă. Corelând acest lucru cu realitatea că marii investitori din categoria fondurilor de pensii, de exemplu, sunt de tip BUY and HOLD, rezultă că multe acțiuni se tranzacţionează cu discount impus de context și de coordonatele pieței, în pofida faptului că performanţele financiare ale acestora sunt mai mult decât bune.
Cum se pot rezolva astfel de probleme, cum putem da un boost pieţei de capital astfel încât ea să devină o adevărată oglindă a economiei naţionale?
Lucrurile sunt simple, dar totodată complicate. Trebuie pornit în primul rând de la ceea ce cu toţii numim educaţie financiară. Şi aş puncta aici un lucru: nu consider că trebuie să ne concentrăm pe popularizarea sau explicarea unor mecanisme sau termeni complicaţi, mai ales când ne adresăm jucătorilor de retail. Mai degrabă, cei pe care vrem să îi aducem în piaţă trebuie să înţeleagă lucrurile de bază, importanţa pieţei de capital, posibilitatea de a face profit, analizarea câştigurilor la pachet cu riscurile asumate. Nu cred că este o soluție să criptăm suplimentar piața de capital pentru niște consumatori care oricum privesc cu sfială și stânjeneală acest domeniu.
În al doilea rând, trebuie să operaţionalizăm cât mai rapid Contrapartea Centrală. Fără o astfel de construcţie nu poţi avea în piaţă o gamă completă de produse, iar riscurile percepute sunt mari. Se mai pot face ajustări şi la nivel legislativ, iar actuala conducere de la ASF a pus lucrurile în mişcare în direcţia bună.
Există apetit pentru a veni pe bursă din partea unei categorii mai mari de investitori de tip retail?
La momentul actual există peste 65.000 de conturi de retail pe BVB; e adevărat, nu ştim exact câte dintre acestea sunt şi active. Dar, totodată, există alte aproape 60.000 de conturi de tranzacţionare ale unor români pe pieţe externe, pe platforme specifice, inițiate în perioada pandemiei. E clar că, la momentul actual, investitorii români de tip retail sunt targetați și atrași/tentați de plasamente externe. În acest fel, piaţa de capital românească pierde bani, economia României pierde un flux de investiţii important.
Cred că ar fi necesar să mai explicăm un lucru: nu trebuie să ai mulţi bani pentru a deveni investitor de retail pe bursă. Câteva sute de lei sunt suficiente. Dar câteva sute de lei multiplicate cu câteva mii de investitori creează un volum suficient de bani astfel încât să mişcăm piaţa.
SIF Banat Crișana nu a mai distribuit dividende către acţionari după 2014, dar în schimb, în ultimii ani, acţionarii au fost de acord ca SIF să finanţeze programe de răscumpărare de acţiuni. Apreciaţi că efectul acestor răscumpărări asupra preţului acţiunii SIF1 pe termen lung justifica o astfel de politică de a nu aloca dividende către acţionari?
Într-o companie, indiferent că este listată sau nu, pe acțiuni sau cu răspundere limitată, cei care decid traiectoria, stategia și mai ales mijloacele de remunerare ale acestora sunt înșiși acționarii. Administratorii societății nu pot decât să fie de acord cu deciziile adunărilor generale și să le implementeze întocmai. Am remarcat că, în ultimii ani, varianta preferată a fost cea a derulării operațiunilor de buy-back în locul distribuirii de dividende, și nu vă ascund că, și din punctul meu de vedere, această opțiune are un dublu beneficiu: pe de o parte, cash care ajunge în piața de capital în mod direct, dar și o reducere a discount-ului prețului acțiunii SIF1 față de NAV. De asemenea, admit că și noi, administratorii, am încercat să explicăm, cu fiecare ocazie, că 2020 și 2021 sunt ani dificili, plini de provocări și pericole, dar cu potențial de a fructifica și oportunități de investiții. Or, acest lucru nu poate fi materializat în condiții de decapitalizare a companiei prin plata unor dividende care ți-ar permite să valorifici niste conjuncturi care să mărească exponențial potențiale câștiguri viitoare.
Cum vedeţi piaţa cripto şi monedele virtuale?
Tehnologia este, în general, revoluţionară, iar piața criptomonedelor nu face excepție. În ceea ce mă privește însă, privesc cu prudență acesta tip de investiții. Probabil este o consecință a modului analitic de gândire și a educației academice pe care mi-am însușit-o, dar sunt genul de investitor care preferă active ce pot fi evaluate obiectiv, concret, factual. O acţiune listată, spre exemplu, reprezintă o companie, se fundamentează pe active, cifre şi performanţe ce pot fi verificate minuţios. Ea poate fi evaluată în funcţie de acestea, atât de piața liberă, cât și de specialiști, analiști sau experți. În mod similar, obligaţiunile unei ţări pot fi evaluate în funcţie de indicatorii macro ai acesteia, previziuni economice, perspective concrete – deci, din nou, coordonate palpabile. În ceea ce priveşte însă evaluarea celor peste 1600 de criptomonede existente, aceasta este fabricată de percepţia investitorilor, prețul acestora este setat de aşteptările lor și se fundamentează pe speranțele celor ce tranzacționează. De aici şi marea volatilitate din aceste pieţe. Oricum, nu cred că autorităţile statale îşi vor mai permite să lase aceste pieţe nereglementate prea mult timp, pentru că volumele cresc exponenţial, de la an la an. Nu va fi un lucru uşor de făcut, dar consider ca este absolut necesar.
Ce pieţe de capital externe vedeţi performând mai bine în 2021?
Deși tranzacționăm exclusiv pe piața românească de capital, deci suntem în principal conectați cu realitățile BVB, ca simplu observator, dacă m-aș referi la piețe externe trebuie să remarc faptul că actuala conjunctură pare să facă din piaţa de capital americană vedeta anului 2021. Politica guvernamentală americană, atât în mandatul anterior, cât și în cel al actualului președinte, a fost să inunde piața cu lichiditate direcționată către consumator și instituțional, cu scopul de a compensa efectele pandemiei. Dincolo de aceste stimulente, există şi o cultură în SUA pentru investiţii pe piaţa de capital. Populaţia investeşte până la jumătate din sumele câştigate în produse bursiere. Ei îşi asigură viitorul prin astfel de investiţii şi, totodată, ajută la dezvoltarea economică a țării.
COMMENTS