Claudiu Vuţă, analist economic, AAFBR
În urmă cu ceva vreme un document angajament, trimis la Bruxelles de către responsabilii cu Planul Național de Redresare și Reziliență, băga efectiv, România în fibrilații. Ulterior, au urmat declarații că nu se are în vedere majorarea vârstei de pensionare, însă această discuție, legată de majorarea vârstei de pensionare, revine mereu în spațiul public.
Ce scria în acel document, în limba engleză: Retirement age linked with the gains in life expectancy for both men and women by 2035 the latest. În TRADUCERE: Se corelează vârsta de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035.
Ironic vorbind, deși la prima impresie pare că se urmărește majorarea vârstei de pensionare, la o analiză corectă a acestei fraze, reiese că vârsta de pensionare ar trebui nu să crească, ci să fie redusă, dată fiind speranța de viață din România, comparativ cu țările la care facem referire.
În prezent, speranța de viață din România este de 75 de ani. Bărbații trăiesc, în medie, 72 de ani, iar femeile au o speranță de viață de 79 de ani. Vârsta de pensionare este de 65 de ani, în cazul bărbaților și de 61 de ani în cel al femeilor. Speranța de viață sănătoasă este de 59 de ani, în România!
Care este speranța de viață în țările din Vestul Europei?
În Italia, Spania, Franța și Olanda este de 83 de ani. În Austria, Belgia și Finlanda este de 82 de ani. În Germania, speranța de viață este de 81 de ani.
În țările din Vest vârsta, în cazul femeilor, vârsta de pensionare cea mai redusă este în Austria, care se pot pensiona la 60 de ani. În Italia, femeile se pot pensiona la 67 de ani.
Vârsta de pensionare cea mai redusă este în Franța, atât în cazul bărbaților, dar și al femeilor, însă valoarea întreagă a pensiei se poate primi începând cu vârsta de 67 de ani. Cea mai ridicată vârstă de pensionare, la momentul actual, în cazul bărbaților, este în Italia, 67 de ani.
Vârstele de pensionare, în Vest, oscilează în intervalul 60-67 de ani, în condițiile în care speranța de viață este de peste 81 de ani.
Suntem comparați cu țările din Vest, în ceea ce privește vârsta de pensionare. Este aceasta o comparație corectă?
Evident, nu. În țările din Vestul Europei se trăiește cu cel puțin 6 ani mai mult decât în România.
Pentru a avea o imagine clară în legătură cu țările în care speranța de viață este de 75 de ani, le menționez în continuare: Insulele Belize, Iordania, Bulgaria, Mexic, Armenia, Arabia Saudită, Letonia, Honduras, Vietnam și Kuweit.
În niciuna dintre aceste țări, vârsta de pensionare nu depășește 65 de ani. În cazul Vietnam, te poți retrage din activitate și la 55 de ani, în cazul femeilor și 60 de ani, în cel al bărbaților. În Armenia, vârsta de pensionare este de 63 de ani. Exemplele pot continua.
Ce este de făcut în legătură cu sustenabilitatea sistemului public de pensii?
Actualul fond de pensii, deși poartă denumirea de fond, nu este un veritabil fond de pensii, care să ofere acumulare, ci un sistem de redistribuire de la angajați la pensionari. Actualul sistem de pensii are la bază principiul solidarității între generații. Însă cu cât mai puțini angajați, cu atât mai mulți pensionari vom avea în România, din cauza scăderii populației active și a populației per total.
În primul rând, este necesar să abordăm frontal problema, anume că actualul fond de pensii este pe deficit, iar acest deficit se va acutiza în viitor. Scopul final nu este ca sistemul public de pensii să fie pe excedent, majorând vârsta de pensionare. Se vor câștiga cel mult 2-3 ani. Apoi ce facem? Mai majorăm încă o dată vârsta de pensionare? Care va fi beneficiul oamenilor?
De ce nu ne uităm și la dezvoltarea economiei românești? În ultimii 20 de ani, produsul intern brut a crescut de la 40 de miliarde euro, în 2020, la 220 de miliarde euro (valoare anticipată a fi înregistrată în 2021). În ultimii 20 de ani, PIB-ul României a crescut de 5,5 ori!
Când ni se spune că soluția pentru a primi pensie este majorarea vârstei de pensionare, ar trebui avută în vedere și creșterea economică susceptibil a se înregistra în următorii 15-20 de ani, nu doar valorile înregistrate în prezent.
În cazul, foarte probabil, în care economia românească va crește, problema plății pensiilor de la buget nu ar fi o problemă, în cazul în care vom avea o economie performantă. Va trebui să ne asumăm acest deficit. Dacă ne dorim un excedent, atunci va trebui să admitem o soluție contabilă, care va rezolva pentru moment niște calcule în Excel, dar nu va rezolva problemele structurale ale sistemului de pensii și în niciun caz problemele oamenilor.
În același timp, asumându-ne realitatea, dar și perspectivele actualului fond de pensii, trebuie să ne gândim și cum vom reforma sistemul de pensii. Una dintre soluții este creșterea contribuției la pilonul 2 de pensii. O altă soluție, ce nu se află însă la îndemâna tuturor, este o pensie facultativă (pilon 3). De asemenea, pot exista și soluții la nivel individual, cum ar fi creșterea gradului de educație financiară, astfel încât oamenii să înceapă să investească de la 18-19 ani, dar să și economisească.
Soluții pentru ca vârsta de pensionare să nu fie majorată există. Însă acest lucru presupune viziune economică și un efort de grup, care să includă atât factorii de decizie, dar și pe cetățeni. Nu există „nu se poate”!
Articol publicat în ediţia Print a Pieţei Financiare din luna mai.
COMMENTS