Încrederea analiștilor financiari în economia României s-a deteriorat în august 2026, pe fondul perspectivelor tot mai slabe privind activitatea economică, dobânzile și cursul de schimb. Indicatorul calculat de Asociația CFA România a coborât la 39,5 puncte, în timp ce estimarea de creștere pentru întregul an a rămas la numai 0,1%. Inflația ridicată, deprecierea anticipată a leului și majorarea datoriei publice conturează un scenariu de stagflație.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România a scăzut în august cu 4,8 puncte, până la 39,5 puncte, semnalând o deteriorare vizibilă a percepției analiștilor asupra perspectivelor economiei românești.
Slăbirea indicatorului a fost determinată integral de componenta anticipațiilor, care a pierdut 7,2 puncte și a coborât la 40,8 puncte. În schimb, evaluarea condițiilor economice curente a rămas neschimbată. Diferența sugerează că principala îngrijorare nu privește atât situația prezentă, cât evoluția economiei în următoarele 12 luni.
„Indicatorul de încredere a scăzut în luna august, în contextul înrăutățirii anticipațiilor privind evoluția economiei românești. În linie cu deteriorarea încrederii s-au înrăutățit și anticipațiile privind cursul de schimb și ratele dobânzilor”, afirmă Adrian Codirlașu, CFA, președintele Asociației CFA România.
În opinia sa, răspunsurile participanților indică prelungirea unei situații de stagflație, în care inflația rămâne ridicată, iar activitatea economică stagnează.
Estimarea medie privind creșterea economiei românești în 2026 a rămas în apropierea pragului de zero, la numai 0,1%. În cadrul sondajului au fost formulate inclusiv estimări care indică intrarea economiei în recesiune.
Combinația dintre avansul economic aproape inexistent și presiunile persistente asupra prețurilor reprezintă una dintre cele mai dificile configurații pentru politica economică. O eventuală reducere a dobânzilor ar putea sprijini economia, dar ar risca să întrețină inflația și să amplifice presiunile asupra cursului de schimb. Menținerea unor dobânzi ridicate ar putea tempera prețurile, însă ar continua să frâneze consumul, creditarea și investițiile.
Rata inflației anticipată pentru orizontul de 12 luni, respectiv septembrie 2027, este de 6,09%, ușor sub nivelul estimat în sondajul precedent. Totodată, 84% dintre participanți se așteaptă ca inflația să scadă în următorul an față de nivelul actual.
Prin urmare, scenariul central nu este cel al unei noi accelerări a inflației, ci al unei dezinflații lente, insuficiente pentru revenirea rapidă la stabilitatea prețurilor.
Presiunile asupra monedei naționale rămân una dintre principalele vulnerabilități identificate de analiști. Nu mai puțin de 90% dintre participanții la sondaj anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni.
Estimarea medie pentru cursul de schimb este de 5,3122 lei pentru un euro la orizontul de șase luni și de 5,3628 lei pentru un euro la orizontul de 12 luni.
O depreciere graduală a leului ar putea ajuta exportatorii, dar ar majora costurile importurilor și ar alimenta suplimentar inflația. Efectele s-ar transmite atât asupra bunurilor de consum aduse din exterior, cât și asupra facturilor, ratelor sau contractelor denominate în euro.
Estimarea analiștilor privind deficitul bugetar din 2026 s-a îmbunătățit ușor, cu 0,2 puncte procentuale față de sondajul precedent, ajungând la o medie de 5,8% din PIB. Nivelul rămâne însă ridicat și presupune continuarea ajustării fiscale.
În paralel, datoria publică este anticipată să urce la 63% din PIB în următoarele 12 luni. Creșterea îndatorării, combinată cu ratele ridicate ale dobânzilor, poate amplifica factura suportată de stat pentru finanțarea deficitului și refinanțarea obligațiilor ajunse la scadență.
Datele descriu astfel un spațiu de manevră tot mai îngust: economia are nevoie de stimulente pentru a evita recesiunea, dar dezechilibrele bugetare și inflația limitează capacitatea autorităților de a interveni.
Pentru piața rezidențială, scenariul dominant este cel al stabilizării prețurilor. Aproximativ 47% dintre participanți anticipează stagnarea acestora în marile orașe în următoarele 12 luni. Restul opiniilor sunt împărțite aproape egal între scădere și creștere, fiecare variantă fiind indicată de circa 26% dintre respondenți.
În același timp, 63% dintre analiști consideră că locuințele sunt supraevaluate, iar 32% apreciază că prețurile actuale sunt corect fundamentate. Percepția unei supraevaluări nu se traduce însă automat într-o scădere iminentă, mai ales într-o piață susținută de costurile de construcție, oferta limitată din anumite orașe și preferința românilor pentru proprietatea imobiliară.
În contextul războiului din Iran și al tensiunilor din piețele energetice, sondajul din august a inclus și o întrebare privind evoluția petrolului Brent. Media anticipațiilor indică un preț de 87 de dolari pe baril în următoarele 12 luni.
Marja de incertitudine rămâne însă ridicată. O scumpire peste nivelul anticipat ar adăuga presiuni asupra inflației, costurilor de transport și balanței comerciale, complicând suplimentar procesul de reducere a dobânzilor.
Imaginea generală conturată de sondaj este, așadar, una de prudență accentuată: creștere economică aproape nulă, inflație încă ridicată, leu mai slab și datorie publică în urcare. Nu este neapărat scenariul unei crize bruște, ci al unei economii care înaintează tot mai greu și dispune de tot mai puține amortizoare pentru eventuale șocuri noi.
COMMENTS