Comitetul de la Basel: Principii pentru gestiunea și supravegherea efectivă a riscurilor financiare legate de climă

Comitetul de la Basel: Principii pentru gestiunea și supravegherea efectivă a riscurilor financiare legate de climă

Cristian Bichi, Consilier guvernator, Cancelaria BNR

În 16 noiembrie 2021, Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară a emis, pentru consultare publică, un document ce are ca obiectiv îmbunătățirea gestiunii riscurilor de către bănci și a practicilor autorităților de supraveghere în relație cu riscurile financiare legate de climă. Comentariile celor interesați de aspectele tratate în document sunt așteptate de Comitet până în data de 16 februarie 2022. Mai multe informații privind consultarea sunt prezentate în continuare.

Comitetul de la Basel și riscurile financiare legate de climă

Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară (engl. Banking Committee on Banking Supervision – BCBS) ocupă un loc important în arhitectura financiară internațională, fiind principala instituție care stabilește standarde de reglementare pentru băncile cu activitate la nivel global și, totodată, un important forum de colaborare între principalele autorități de supraveghere bancară. Mandatul său este de “a îmbunătăți reglementarea, supravegherea și practicile băncilor din întreaga lume în vederea întăririi stabilității financiare”.

Confruntat cu evidența că schimbările climatice pot genera riscuri financiare pentru băncile individuale și afecta stabilitatea financiară, Comitetul de la Basel a decis, în linie cu mandatul său, să abordeze problematica respectivă, prin înființarea în anul 2020 a unui grup de lucru specializat[i]. Primul document elaborat de grup a reprezentat o trecere în revistă a inițiativelor întreprinse de către țările membre ale Comitetului în domeniul reglementării și supravegherii riscurilor financiare legate de climă[ii]. Au urmat apoi două rapoarte analitice, ce au tratat canalele de transmitere a riscurilor legate de climă în sistemul bancar[iii] și respectiv aspecte conceptuale și practici privind măsurarea acestor riscuri de către bănci și autorități de supraveghere[iv].

La o primă citire a rapoartelor analitice, atenția ne-a fost reținută de următoarele aspecte:

  1. clasificarea riscurilor legate de climă în riscuri fizice și riscuri de tranziție;
  2. concluzia că riscurile financiare legate de climă pot fi surprinse de categoriile tradiționale de risc utilizate de bănci.

Riscurile fizice sunt definite drept acele costuri economice și pierderi financiare ce rezultă din schimbarea climei, în timp ce riscurile de tranziție reprezintă riscurile ce derivă din procesul de ajustare către o economie decarbonizată, altfel spus o economie bazată pe surse de energie ce produc un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră.

Riscurile fizice pot fi acute sau cronice. În prima subcategorie se includ riscuri cum ar fi: inundații, valuri letale de căldură, furtuni, precipitații excesive. În cea de a doua subcategorie intră riscuri cum ar fi creșterea nivelului mărilor, creșterea temperaturii medii, acidificarea oceanelor, deșertificarea. Riscurile fizice cronice au un potențial ridicat de a duce la niveluri sporite de fluxuri migratorii și la crize umanitare. Riscurile fizice pot afecta/afectează proprietățile și activitatea economică, cu pierderi financiare asociate pentru bănci.

Riscurile de tranziție sunt rezultatul acțiunii a mai multor factori: modificarea politicilor guvernamentale (de ex. impozitarea carbonului), evoluția tehnologiei (de ex. tehnologii ce reduc costurile energiei regenerabile), schimbări în privinta sentimentului investitorilor (de ex. interes pentru investiții ESG) și consumatorilor. Și aceste riscuri sunt/pot fi generatoare de pierderi financiare pentru bănci.

Rapoartele analitice, emise în primavara acestui an, au subliniat că riscurile financiare legate de climă pot fi surprinse de categoriile tradiționale de risc utilizate de instituțiile financiare (risc de credit, de piață, de lichiditate, operațional, reputațional). Aceste documente au arătat însă că este necesar să se analizeze dacă setul actual de standarde ale Comitetului de la Basel (“Cadrul Basel”) este pe deplin potrivit pentru gestionarea riscurilor financiare derivate din schimbarea climei sau din eforturile de reducere a acestui fenomen. Clarificări în această privință au fost aduse de documentul emis de Comitet în urmă cu aproximativ o lună[v].

Documentul consultativ din noiembrie 2021

Textul supus consultării publice în data de 16 noiembrie 2021 este intitulat “Principii pentru gestiunea și supravegherea eficientă a riscurilor financiare legate de climă”. El precizează, de la bun început, că abordarea în curs a Comitetului de identificare a unor posibile lacune în Cadrul Basel în tratarea riscurilor financiare legate de climă se desfășoară în conformitate cu o abordare integrală, ce include evaluarea măsurilor de reglementare, de supraveghere și de transparență financiară.

În domeniul supravegherii, analiza prevederilor celor 14 standarde cuprinse în Cadrul Basel a dus la concluzia că Principiile de la Basel pentru o supraveghere bancară efectivă (Basel Core Principles-BCP)[vi] și procesul de analiză de supraveghere (Supervisory Review Process-SRP)[vii] sunt “suficient de largi și de flexibile pentru a acomoda răspunsuri adiționale de supraveghere la riscurile financiare legate de climă”. Cu toate acestea, forul internațional consideră că “supraveghetorii și băncile ar putea beneficia de ghidare din partea Comitetului pentru a sprijini alinierea în privința așteptărilor de supraveghere privind abordarea acestor riscuri”.

Comitetul a publicat documentul consultativ din noiembrie 2021 cu dorința de a promova o abordare bazată pe principii pentru a îmbunătăți, atât gestiunea riscurilor, cât și practicile de supraveghere privind riscurile financiare legate de climă.

Documentul cuprinde 18 principii cu caracter general (”high-level principes”), ele nefiind redactate într-o manieră foarte detaliată, prescriptivă. Această alegere este explicată de Comitet prin aceea că s-a dorit a pune în echilibru îmbunătățirea practicilor privind gestiunea riscurilor financiare legate de climă și asigurarea unui nivel de referință pentru băncile active pe plan internațional și supraveghetori cu menținerea unei flexibilități suficiente (date fiind practicile în evoluție în acest domeniu).

Principiile 1-12 oferă orientări băncilor în privința gestiunii riscurilor financiare legate de climă, fiind tratate aspecte cum ar fi:

  • guvernanța corporatistă;
  • cadrul de control intern;
  • adecvarea capitalului și a lichidității;
  • procesul de gestiune a riscurilor;
  • sistemul intern de raportare și monitorizare;
  • gestiunea cuprinzătoare a riscurilor tradiționale pentru bănci;
  • analizele bazate pe scenarii.

Principiile 13-18 au ca scop să ghideze autoritățile relevante de supraveghere bancară. Sunt prezentate cerințe prudențiale și de supraveghere de bază pentru bănci ce trebuie să fie în atenția autorităților competente și sunt abordate aspecte privind responsabilitățile, puterile și funcțiile acestora din urmă.

Lista celor 18 principii este oferită în anexa la prezentul articol. Explicații detaliate privind rațiunea fiecărui principiu în parte pot fi găsite în documentul consultativ.

 

Anexă: “Principii pentru gestiunea și supravegherea eficientă a riscurilor financiare legate de climă”

  • Principii pentru gestiunea riscurilor financiare legate de climă

Guvernanța corporatistă

Principiul 1: Băncile trebuie să dezvolte și să implementeze un proces sănătos pentru înțelegerea și evaluarea impactului potențial al factorilor de risc legați de climă asupra afacerilor lor și mediului în care ele operează. Băncile trebuie să ia în considerare riscurile financiare materiale legate de climă care s-ar putea manifesta în orizonturi diferite de timp și să încorporeze aceste riscuri în strategiile lor de afaceri generale și în cadrele de gestiune a riscurilor [Principii de referință: BCP14, SRP 30, Principii de guvernanță corporatistă pentru bănci).

Principiul 2: Consiliul de administrație și conducerea superioară trebuie să aloce în mod clar responsabilități legate de climă către membri și comitete și să monitorizeze în mod efectiv riscurile financiare legate de climă. Consiliul și conducerea superioară trebuie să identifice responsabilități pentru gestiunea riscurilor legate de climă în cadrul structurii organizatorice [Principii de referință: BCP 14, SRP 30, Principii de guvernanță corporatistă pentru bănci].

Principiul 3: Băncile trebuie să adopte politici, proceduri și controale adecvate pentru a fi implementate în cadrul întregii organizații pentru a asigura gestiunea efectivă a riscurilor financiare legate de climă. [Principii de referință: BCP 14, SRP 30, Principii de guvernanță corporatistă pentru bănci]

Cadrul de control intern

Principiul 4: Băncile trebuie să încorporeze riscurile financiare legate de climă în cadrele lor de control intern pe trei linii de apărare pentru a asigura identificarea, măsurarea și reducerea riscurilor financiare legate de climă într-un mod sănătos, cuprinzător și efectiv. [Principii de referință: BCP 26, SRP 20, SRP 30]

Adecvarea capitalului și a lichidității

Principiul 5: Băncile trebuie să identifice și să cuantifice riscurile financiare legate de climă și să încorporeze pe acelea evaluate ca fiind materiale pe orizonturi relevante de timp în procesele lor interne de evaluare a adecvării capitalului și lichidității. [Principii de referință: BCP 15, BCP 24, SRP 20, SRP 30]

Procesul de gestiune a riscurilor

Principiul 6: Băncile trebuie să identifice, să monitorizeze și să gestioneze toate riscurile financiare legate de climă care ar putea avea un impact material asupra condiției lor financiare, inclusiv resursele de capital și pozițiile lor de lichiditate. Băncile trebuie să se asigure că apetitul lor de risc și cadrele lor de gestiune a riscurilor iau în considerare toate riscurile financiare materiale legate de climă la care sunt expuse și să stabilească o abordare de încredere pentru identificarea, măsurarea, monitorizarea și gestiunea acestor riscuri [Principii de referință: BCP 15, SRP 30]

Monitorizare și raportare

Principiul 7: Capabilitățile de agregare a datelor privind riscurile și practicile interne de raportare a riscurilor trebuie să aibă în vedere riscurile financiare legate de climă. Băncile trebuie să se asigure că sistemele lor interne de raportare sunt capabile să monitorizeze riscurile financiare material legate de climă și să producă informații la timp pentru a asigura decizii efective ale consiliului de administrație și conducerii superioare. [Principii de referință: BCP 15, SRP 30, Principii pentru agregarea datelor privind riscurile și raportarea riscurilor în mod efectiv]

Gestiunea cuprinzătoare a riscului de credit

Principiul 8: Băncile trebuie să înțeleagă impactul factorilor de risc legați de climă asupraprofilurilor lor de risc de credit și să se asigure că sistemele și procesele de gestiune a riscului de credit iau în considerare riscurile financiare materiale legate de climă. [Principii de referință: BCP 17, BCP 19, SRP 20, Principii pentru gestiunea riscului de credit]

Gestiunea cuprinzătoare a riscurilor de piață, de lichiditate, operațional și a altor riscuri

Principiul 9: Băncile trebuie să înțeleagă impactul factorilor de risc legați de climă asupra pozițiilor lor de risc de piață și să se asigure că sistemele și procesele de gestiune a riscului de piață iau în considerare riscurile financiare materiale legate de climă. [Principii de referință: BCP 22]

Principiul 10: Băncile trebuie să înțeleagă impactul factorilor de risc legați de climă asupra profilelor lor de lichiditate și să se asigure că sistemele și procesele de gestiune a riscului de lichiditate iau în considerare riscurile financiare materiale legate de climă. [Principii de referință: BCP 24, Principii pentru gestiunea și supravegherea sănătoasă a riscului de lichiditate]

Principiul 11: Băncile trebuie să înțeleagă impactul factorilor de risc legați de climă asupra riscului lor operațional și să se asigure că sistemele și procesele de gestiune iau în considerare riscurile materiale legate de climă. De asemenea, băncile trebuie să înțeleagă impactul factorilor de risc legați de climă asupra altor riscuri și să stabilească măsuri adecvate care să ia în seamă aceste riscuri când sunt materiale. Aceasta include factori de risc legați de climă care ar putea duce la riscuri în creștere strategice, reputaționale și de conformitate cu reglementările,cât și la costuri de răspundere asociate cu investiții și afaceri senzitive la climă. [Principii de referință: BCP 25, Principii pentru gestiunea și supravegherea sănătoasă a riscului operațional, Principii pentru reziliența operațională, SRP 20, SRP 30]

Analiza bazată pe scenarii

Principiul 12: Când este potrivit, băncile trebuie să utilizeze analize de scenarii, inclusiv teste de stres, pentru a evalua reziliența modelelor și stategiilor lor de afaceri față de o gamă de evoluții plauzibile legate de climă și pentru a determina impactul factorilor de risc legați de climă asupra profilului lor general de risc. Aceste analize trebuie să ia în considerare riscurile fizice și de tranziție ca factori de risc de credit, de piață, operațional și de lichiditate pe orizonturi de timp relevante. [Principii de referință: BCP 15, Principii privind testele de stres]

  • Principii pentru supravegherea riscurilor financiare legate de climă

Cerințe de reglementare prudențială și de supraveghere pentru bănci

Principiul 13: Supraveghetorii trebuie să determine că încorporarea de către bănci a riscurilor financiare materiale legate de climăîn strategiile lor de afaceri, guvernanța corporatistă și cadrul intern de control este sănătoasă și cuprinzătoare. [Principii de referință: BCP 9, BCP 14, BCP 26, SRP 20]

Principiul 14: Supraveghetorii trebuie să determine că băncile pot identifica, monitoriza și gestiona în mod adecvat toate riscurile financiare materiale legate de climăca parte a analizei lor a apetitului de risc și a cadrelor de gestiune a riscurilor ale băncilor. [Principii de referință: BCP 15, SRP 20, SRP 30]

Principiul 15: Supraveghetorii trebuie să determine că băncile identifică și evaluează în mod cuprinzător impactul factorilor de risc legați de climă asupra profilului lor de risc și că se asigură că riscurile financiare materiale legate de climăsunt luate în considerare în mod adecvat în gestiunea riscului de credit, de piață, de lichiditate, operațional și a altor tipuri de risc. De asemenea, supraveghetorii trebuie să determine că, atunci când este potrivit, băncile aplică analize de scenarii privind clima. [Principii de referință: BCP 17-25, Principii pentru gestiunea și supravegherea sănătoasă a riscului de lichiditate, Principii pentru gestiunea sănătoasă a riscului operațional, Principii pentru reziliența operațională]

Responsabilități, puteri și funcții ale supraveghetorilor

Principiul 16: În conducerea evaluărilor de supraveghere asupra gestiunii riscurilor financiare legate de climă a băncilor supravegheate, supraveghetorii trebuie să utilizeze o gamă potrivită de tehnici și instrumente și să adopte măsuri ulterioare adecvateîn cazul nepotrivirilor materiale cu așteptările de supraveghere. [Principii de referință: BCP 8, BCP 9, SRP 10, SRP 20]

Principiul 17: Supraveghetorii trebuie să se asigure că ei au resurse și capacitate adecvate pentru a evalua efectiv gestiunea riscurilor financiare legate de climă de către băncile supravegheate. [Principii de referință: BCP 9]

Principiul 18: Supraveghetorii trebuie să ia în considerare utilizarea analizelor bazate pe scenarii pentru riscurile legate de climă, inclusiv teste de stres, pentru a identifica factorii de risc relevanți, mărimea expunerilor de portofoliu, pentru a identifica lacunele privind datele și a se informa despre adecvarea abordărilor de gestiune a riscurilor. Când este potrivit, supraveghetorii trebuie să ia în considerare să facă publice rezultatele acestor exerciții [Principii de referință: Principii privind testarea de stres]


[i] High-Level Task Force on Climate-Related Financial Risks

[ii] Basel Committee on Banking Supervision, Climate-related financial risks: a survey on current initiatives, 30 April 2020, www. bis.org/bcbs/publ/d502.pdf

[iii] Basel Committee on Banking Supervision, Climate-related risk-drivers and their transmission channels, 14 April 2021, www.bis.org/bcbs/publ/d517.pdf

[iv] Basel Committee on Banking Supervision, Climate-related financial risks – measurement methodologies, 14 April 2021, www.bis.org/bcbs/publ/d518.pdf

[v]Basel Committee on Banking Supervision, Principles for the effective management and supervision of climate-related financial risks, 16 November 2021, www.bis.org/bcbs/publ/d530.pdf

[vi] Principiile de bază pentru o supraveghere bancară efectivă (pe scurt Principiile de baza de la Basel – BCP), ce au fost elaborate de Comitet în anul 1997, în colaborare cu autorități naționale de supraveghere și instituții financiare internaționale, reprezintă un set de cerințe minime pentru asigurarea unei bune guvernanțe a băncilor și a unui sistem de supraveghere bancară efectivă. Principiile, ce au fost actualizate în anul 2012, nu au un caracter obligatoriu, dar țările lumii sunt încurajate să le utilizeze drept cadru de referință. În acest sens, principiile sunt utilizate de către FMI și Banca Mondială în evaluările lor periodice privind stabilitatea financiară în țările membre.

[vii]Procesul de analiză de supraveghere, parte a Pilonului 2 al Acordului de la Basel, are în vedere nu numai obținerea asigurării din partea autorităților competente că băncile dețin capital și lichiditate adecvată pentru a-și acoperi toate riscurile din activitatea lor, dar și să încurajeze băncile să își gestioneze mai bine riscurile.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0