La 1 ianuarie 2023, Croația a trecut la moneda unică europeană. Tehnic, aprobarea a fost dată la 12 iulie 2022, la o rată de conversie de 7,53450 kuna pentru 1 euro, exact nivelul prevăzut anterior în mecanismul de schimb european ERM II. Aparent OK, dacă nu ar fi fost două criterii Maastricht „cu dispensă”, unul cât se poate clar, iar celălalt modificat printr-un artificiu discutabil.
Concret, iată cum a evoluat datoria publică raportată la PIB a statului croat, potrivit chiar datelor oficiale cele mai recente ale Eurostat în Tabloul dezechilibrelor macroeconomice și în Statistica Financiară Guvernamentală:
Perioada 2016 2017 2018 2019 2020 2021 T1 22 T2 22 T3 22
Datoria publică (% PIB) 79,7 76,5 73,2 71,0 87,0 78,4 76,0 73,2 70,4
De reținut, la momentul în care decizia de acceptare a fost luată, se știa cel mult de nivelul din T2 2022, identic cu cel din anul 2018, respectiv 73,2% din PIB. La o distanță semnificativă de pragul de 60% din PIB stabilit drept criteriu Maastricht. Și de care noi suntem cam la aceeași distanță dar SUB și nu PESTE valoarea limită.
Cât despre deficitul public de cel mult 3% din PIB, nici nu mai are rost să aducem discuția, aici fiind măcar invocată scuza obligațiilor cu originea în pandemie și revenirea economică ulterioară. Inclusiv susținerea financiară a categoriilor sociale defavorizate în condiții de creștere conjuncturală a costurilor vieții.
Interesant, pe data de 17 iunie 2022, miniștrii de finanțe ai statelor din Zona Euro au susținut aderarea Croației și din punct de vedere al încadrării în cerința de stabilitate a prețurilor, în timp ce s-a considerat că Bulgaria nu îndeplinește criteriul de cel mult 1,5 puncte procentuale peste performanțele cele mai bune a trei state membre.
În treacăt fie spus, vecinii de la sud de Dunăre aveau la finalul anului 2021 o datorie publică de numai 25% din PIB, a treia cea mai mică dintre statele UE, după Estonia și Luxemburg. Și ajustaseră deficitul de cont curent de la -22% în 2008 spre echilibru în 2010 și apoi au mers aproape de zero an de an.
”Artificiul” utilizat pentru a strecura Croația în Zona Euro în materie de inflație a fost interpretarea discreționară a sintagmei “the three best performing Member States in terms of price stability” inclusă în tratatele UE. În principiu, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană iau ca referință cele mai mici trei rate dar au ajustat referința.
Datele luate în calcul ar fi trebuit să fie cele pentru luna aprilie 2022, cu Malta (2,1%), Portugalia (2,6%) și Franța (3,3%) generatoare ale unei medii-referință de 2,6% ce ar fi permis un maxim de 4,1%. Ori, Croația se situa la 4,7% iar Bulgaria la 5,9%. CE și BCE au exclus din coșul utilizat Malta și Portugalia, le-au substitituit cu Finlanda (3,3%) și Grecia (3,6%) și au ajuns la o medie-referință de 3,4%, implicit la un prag de 4,9%. Suficient cât să se strecoare pe sub el Croația și să rămână pe dinafară Bulgaria.
Observația îi aparține lui Zsolt Darvas, analist financiar care a lucrat pentru Banca Centrală a Ungariei și a publicat un material mai amplu pe bruegel.org. El a atras atenția că, dacă s-ar fi luat în calcul datele apărute după numai o zi, referitoare la inflația pe mai 2022, nici Croația nu s-ar fi încadrat în cerințe, pentru o diferență de 0,1 puncte procentuale.
Pare puțin, dar în 2006 intrarea Lituaniei în Zona Euro a fost refuzată exact în baza unui ecart de 0,1 puncte procentuale, deși existau și atunci motive cel puțin la fel de întemeiate pentru a reconsidera țările considerate ca având cele mai bune trei performanțe în materie de inflație și, nota bene, nivelul de 2,7% față de cerința de 2,6% era la o jumătate de punct de media Zonei Euro, de 2,2%.
Așadar, aplicarea uniformă și echitabilă a regulilor la nivel democrațiilor europene arată, dincolo de cazul recent cu aderarea la Zona Schengen (unde România chiar îndeplinea cu brio toate condițiile cerute) că rămâne o poveste cu căței, pentru noi și pentru ei. În aceste condiții, nu se știe cum va fi în materie de aderare a țării noastre la Zona Euro, să respectăm cu greu (aparent inutil) întocmai criteriile Maastricht sau să ni se aprobe discret trecerea la moneda unică.
COMMENTS