Unul dintre cele mai dezbătute subiecte în aceste zile este cel legat de raţă inflaţiei şi motivele care au generat creşterea acesteia în ultimele luni. O serie de probleme generate de pandemie, precum şi cantitatea mare de bani ieftini tipăriţi, atât de FED (Banca Centrală a SUA), cât şi de ECB (Banca Centrală Europeană), ne-au adus într-un moment de inflaţie istorică, cea mai mare din ultimii 40 de ani în Statele Unite.
Dar ce determina majorarea ratei inflaţiei?
„Am avut bani printaţi de către Băncile Centrale ca niciodată – de exemplu, în cazul FED, din 3 USD aflaţi circulaţie, 2 USD au fost printaţi după izbugnirea padnemiei. Deci stimulul monetar a fost extrem de puternic, spune Codirlasu.
Disrupţia lanţurilor de aprovizionare – Măsurile luate de state, de a asigura distanţare, au întrerupt circulaţia mărfurilor între state. De aici creşterile de preţ. Avem o economie care îşi revine, deci necesitate mai mare de energie, de aici preţurile mai mari la energie. Avem pe de altă parte tranziţie de la un tip de energie, cea pe cărbune, la energia verde, de aici iarăşi o scădere temporară a ofertei de energie. Avem şi posibilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina care iarăşi ar duce preţul energiei în sus”.
Ce vor face Băncile Centrale în lupta cu inflaţia
Investitorii aşteaptă în perioada următoare să vadă care vor fi deciziile Băncilor Centrale, pentru a încerca să intuiască ce se va întâmpla pe pieţele financiare. Adrian Codirlasu crede că preţurile la energie sunt principalul aspect la care FED şi ECB se uită în acest moment: „Energia are un impact extrem de puternic asupra preţurilor şi inflaţia trebuie cumva contracarată de băncile centrale şi vedem: Prima a fost FED-ul, care a anunţat din martie creşterea ratei de dobândă. Apoi, săptămâna trecută, Banca Central Europeană a spus că s-ar putea să fie în acest an o majorare de raţă de dobândă pe Euro. Iar Băncile Centrale din Europa Centrală şi de Est, de ceva timp, majorează susţinut ratele de dobândă. Vedem un mediu extern în care inflaţia este cuvântul cheie şi inflaţia va determina ceea ce se va întâmpla pe pieţele financiare”.
Ce diferenţiază SUA de UE, în materie de agresivitatea cu care este combătuta rata inflaţiei
„Ne uităm la inflaţia „Core”, spune Codirlasu, care este coşul de consum, din care se elimină componentele volatile şi energia. Ce rămân sunt preţurile care pot fi impactate de o Bancă Centrală prin politica de dobândă monetară. Iar aceasta inflaţie core în SUA este de 5,5%, aşadar mult peste tinta FED. De aici nevoia FED de a majoră rata de dobânda de politica monetară. În schimb, în UE, vedem că inflaţia core a crescut de la aproximativ 1% către 2,5%, tinta Băncii Centrale Europene fiind 2%, doar puţin peste tinta punctuală. Din acest motiv, ECB are mai multă libertate în a-şi seta politica monetară, deoarce în UE componenta persistentă a inflaţiei este la mai puţin de jumătate decât în SUA. Şi de aici divergența de politici monetare între FED şi ECB.
Componentă de inflaţie este mai mică în UE decât şi SUA din mai multe cauze. În primul rând, în SUA sunt mai puţine taxe. Apoi, piaţa muncii este mult mai flexibilă în UŞA decât în UE. Dacă luăm carburanţii, în România şi în toată Europa, jumătate din preţul litrului de benzină este reprezentat de taxe. În SUA este mai mic preţul combustibilului, deoarce şi taxele aferente sunt mai mic. Prin urmare, atunci când creşte petrolul cu 50%, preţul va creşte în SUA cam cu 50%, în Europa doar cu 25%, deoarece sunt acele taxe fixe.
În România, în general, inflaţia s-a situat între 2-5%. Acum a urcat peste 8% şi în ultimul comunicat al BNR se precizează cu nu sunt excluse valori cu două cifre ale inflaţiei în 2022 – aşadar, peste 10%”, a concluzionat vicepreşedintele CFA România.
Dar cât de rea este, de fapt, situaţia?
Codirlasu considera că nu ne aflăm neapărat în pragul unei crize economice, precizând că inflaţia mare este preţul pe care îl plătim pentru a a trece peste pandemie: „Economia globală creşte, aşadar din perspectiva creşterii economice, situaţia este pozitivă. Economia creşte, salariile cresc. Este adevărat, această creştere economică vine şi cu inflaţie asociată.
În opinia mea aceasta inflaţie mare este preţul pe care îl plătim toţi pentru a nu fi generat o depresiune economică în timpul crizei coronavirusului. Riscul era extrem de mare, pieţele îngheţaseră, iar guvernele şi băncile centrale au ales să facă o suprareactie, nu o subreactie, de aici cantitatea aceasta extrem de ridicată de bani tipăriţi. Acesta este preţul pe care îl plătim pentru a fi depăşit economic cu bine această situaţie creată de pandemie. Salariile, în cea mai mare parte, compensează majorarea de preţuri. Anul trecut, salariile au crescut cam cu 7%, inflaţia a fost 8% – mai mult sau mai puţin, s-a menţinut puterea de cumpărare. Economia, în termeni reali, a crescut şi va creşte şi anul acesta şi anul viitor, atât în România cât şi pe Glob. Econimia americană creşte cu nişte raţe cu care de mult timp nu a mai crescut. Econimiile merg, veniturile merg, tocmai de această apare şi cererea mai mare care generează inflaţia, spune Codirlasu.
Cred că inflaţia post-pandemie va fi mai mare peste tot decât cea ante-pandemie. Dacă în UE era înainte 1%, acum poate va fi 2,5%. Dacă în SUA era 2%, poate va fi 3-4%. Cred că vor fi nişte ani cu inflaţie mult superioară faţă de ce era înainte de pandemie. Inflaţia va fi destul de mulţi ani mai persistenta”.
Ce spune despre rata inflaţiei în România
Analistul financiar apreciază că decizia BNR de la începutul lunii februarie vine ca o continuare a politicii sale de ultima perioadă. „În România am avut decizia Băncii Centrale care a ridicat dobânda cu 50 de puncte de bază. Majorările anterioare au fost de câte 25 de puncte de bază, dar în acelaşi timp a mărit şi cu câte 25 de puncte de bază şi intervalul dintre facilitatea de credit şi rata-cheie. Prin urmare cam 50 de puncte de bază au fost şi precedentele majorări. BNR arata îngrijorări cu privire la inflaţie, se menţionează în comunicatul BNR ca inflaţia s-ar putea să aibă 2 cifre anul acesta şi abia apoi va coborî”, crede Adrian Codirlasu.
Au fost deciziile Băncilor Centrale din 2021 legate de inflaţie unele corecte? Putea exista o abordare mai eficientă în ceea ce priveşte temperarea inflaţiei?
Codirlasu crede că o abordare mai brutală a inflaţiei ar fi lovit puternic economia. „Cred că este o situaţia mai bună să avem creştere economică cu inflaţia decât inflaţie mică în recesiune. În recesiune se pierd locuri de muncă, rămân oameni şomeri. Aşa, oricine doreşte îşi găseşte un loc de muncă în situaţia actuală. Acesta a fost preţul pentru a nu avea o depresiune economică”, spune Vicepreşedintele CFA România.
Ce crede despre o eventuală recesiune
Având în vedere că se scumpesc utilităţi, materii prime sau servicii, ar putea să însemne că o parte dintre companii, mai ales cele puternic îndatorare, ar putea întâmpina probleme financiare sau ar putea intra în incapaciatate de plată. Acest lucru ar genera o recesiune, la un moment dat. Adrian Codirlasu este, însă, mai degrabă optimist: „Cred că vor mai fi ani până la următoarea recesiune. Doar dacă nu va apărea un şoc din afară economiei. De abia am intrat în noul ciclu de creştere economică. Am intrat puternic, şi cu creştere mare şi cu inflaţie mare. Practic, asta încearcă acum Băncile Centrale – o aterizare lina. Să vedem în ce măsură reuşesc acest lucru”.
COMMENTS