Prezent la conferința „Energy Focus: Finanțarea sectorului energetic”, organizată de Finmedia și revista „Piața Financiară”, din 22 octombrie 2025, la hotel Ramada North din București, Daniel Apostol a spus la început câteva cuvinte despre rostul și rolul Federației Patronale a Energiei.
„O să vă aduc câteva lămuriri cu privire la rostul Federației pe care o conduc. Federația Patronală a Energiei, până de curând, până anul trecut, se numea Federația Patronală Petrol și Gaze pentru că reprezenta într-o proporție covârșitoare, 99,5%, producătorii de țiței și de gaze naturale din România. Ne-am adaptat la transformările profunde pe care le suportă economiile tuturor țărilor și implicit sectoarele energetice, apropo de angajamentele pe care le avem cu privire la decarbonare, dar mai ales din perspectiva interesului real pe care producătorii de energie îl au față de noile tehnologii. Motiv pentru care, începând de anul trecut, ne numim Federația Patronală a Energiei și reprezentăm producătorii de energie, nu doar de țiței și gaze.
Am primit în rândurile Federației și producători din alte zone, din alte tehnologii care furnizează energie. Și avem ușile deschise în continuare pentru dialog și pentru reprezentarea acestora. Pe scurt, suntem de fapt ceea ce cred eu, un ambasador corect al companiilor în relația cu stakeholderii, mai ales în relația cu autoritățile de la Ministerul Energiei la Guvern, de la ANR și ANRM, PSG, la reprezentanți ai Parlamentului, și cu ajutorul și în strânsă colaborare cu Centrul Român al Energiei avem demersuri către factorul decident de la Bruxelles, pentru că întotdeauna politicile hotărâte la Bruxelles nu sunt politici externe, sunt politici de economie comunitară și ne privesc direct.”
Trecând la tema conferinței, provocările actuale pentru sistemul energetic și sursele de finanțare, Daniel Apostol a subliniat obligația statului de a fi un facilitator al investițiilor, mai ales al investițiilor în proiecte de infrastructură și în proiecte de energie.
„Noi vorbim acum de proiecte de investiții în energie și nu numai, pentru că energia este miezul dezvoltării economice. Nu poți să ai o economie fără consum de energie, fără nevoia de producție de energie. Deopotrivă operatorii, investitorii și finanțatorii, respectiv fonduri de investiții, bănci, au nevoie cu toții de exact același lucru. Au nevoie de încrederea în piață, au nevoie de încrederea în acțiunile statului, în măsurile, în politicile publice. Încrederea este dată de stabilitate, de transparență, de predictibilitate și de echitatea măsurilor economice, de echitatea politicilor guvernamentale. Noi astăzi trăim, după cum bine știm, o criză profundă, o adâncă criză fiscal-bugetară. E generată de stat, nu e generată de economia reală. Este întreținută de stat, a fost întreținută de stat. Și mai nou, este transferată către economia reală, către cetățeni și către firme, prin măsurile care, dorindu-se a fi reformatoare, deocamdată au pus o povară fiscală tot pe plătitorii de taxe și impozite, cei pe care îi știm, cei care sunt la vedere.
Cei care sunt sub umbrela evaziunii fiscale, par a fi în continuare în afara măsurilor reformatoare. Pentru dezvoltarea economică, atenție am zis dezvoltare, nu creștere, e o diferență. Pentru dezvoltarea economiei, evident că ai nevoie de creștere economică, nu de recesiune sau de stagnare. Statul are o obligație să fie un facilitator al investițiilor, mai ales al investițiilor în proiecte de infrastructură, și în proiecte de energie.
De ce obligație? Pentru că are un contract social cu noi toți. Noi plătim taxe și impozite ca statul să ne întoarcă bunăstarea, dezvoltarea societății. Creșterea economică o producem noi, economia reală. Dar, o poate bloca statul. Acum statul este frâna propriei dezvoltării, este frâna propriei creșteri economice, dintr-un context macroeconomic mai general, evident că nu voit. Ca să nuanțez un pic tonul critic, evident că niciun stat normal la cap într-o societate încă construită corect precum a noastră, nu-și propune nedezvoltarea ei, lipsa de creștere.”
Daniel Apostol a atras atenția asupra importanței valorificării mixului energetic al României ca instrument de consolidare a puterii și independenței economice. Energia este un vector al puterii și stabilității naționale, iar România dispune de resursele, expertiza și poziția strategică necesare pentru a valorifica tranziția energetică, a stimula inovarea și a întări cooperarea regională în domeniu.
„Avem o strategie energetică majoritatea construită cu toate părțile implicate, aș putea să spun. Acest efort se datorează Ministerului, și salut aici modul în care ne-a strâns la masă pe toți cei implicați. Avem o strategie energetică care pleacă de la un dat natural, un mix energetic natural. Avem un mix energetic rar întâlnit în statele membre ale Uniunii Europene. Destul de complex și complet. Avem o strategie energetică care însă nu are un plan real de descărcare a producției de energie în dezvoltarea economiei.
Producem energie, dar știm pentru ce? Producem energie pentru consumul actual, să avem, iată, lumină, să avem curent electric, să avem gazul la aragaz, dar avem nevoie să producem energie electrică pentru dezvoltarea țării. Asta înseamnă că producția de energie trebuie orientată către relansarea, către creșterea producțiilor industriale. Acolo are nevoie economia românească de energie masiv. Acolo trebuie corectată judecata dezvoltării viitoare și corelată creșterea producției de energie cu ritmul în care se dezvoltă noi unități de producție industrială. Și nu vă gândiți că am în cap doar combinate de dimensiunea megalomană a ceea ce a fost odinioară SIDEX-ul, dar unități de producție, antreprenoriale chiar, care sunt axate poate pe noi tehnologii, pe inventică, pe inovație, astea pot să apară și trebuie să apară și trebuie facilitate astfel de investiții de către stat.
Investitorii au nevoie de un sprijin de la finanțatori, iar producția de energie trebuie să beneficieze de un plan de dezvoltare a industriei, de o strategie de dezvoltare industrială, astfel încât să fie corelat efortul investițional pe care îl fac operatorii de energie în noi unități de producție, cu rostul acestei producții de energie.
Avem un mix energetic bazat pe contextul natural, pe condițiile naturale pe care ni le-a oferit providența, rar întâlnit la nivel european. Avem multe companii, chiar în rândul membrilor Federației Patronale a Energiei, mari producători care își reorientează planurile de creștere către noi unități și noi tehnologii de producție, investesc în inovare, investesc în conectare la industria viitorului, dacă o numesc așa generic.
Avem companii care doresc să ofere energie către un lanț economic, care să producă valoare adăugată la nivel național. Noi deja avem la Marea Neagră o producție de gaz natural, printr-un operator, operatorul Black Sea Oil & Gas, care deja furnizează gaze naturale. Ceilalți doi mari operatori producători de gaze naturale, Romgaz cu OMV Petrom, la proiectul de mare adâncime Neptun-Deep, urmează să pună în rețea prima moleculă de gaz natural în 2027.
E un proiect de anvergură. E un proiect care va asigura securitate energetică regională, nu numai locală. E un proiect la care speră și partenerii și vecinii noștri de peste Prut, că vor putea avea șansa să-și asigure la rândul lor o oarecare securitate energetică într-o zonă extrem de fierbinte. Dar nevoia de securitate energetică o avem, nevoia de dezvoltare o avem, și avem nevoie să vedem cum facem ca această producție de gaze naturale, în cazul de față, sau creșterea producției de electricitate, pe regenerabil, pe fotovoltaic, pe nuclear, unitățile de producție de nuclear mici, să fie corelată cu producția de valoare adăugată în economia națională. Nu am un mesaj patriotard, nu am un mesaj naționalist, și nici protecționist. Dar este un mesaj corect să spui că o dezvoltare a economiei naționale nu se poate face fără dezvoltarea industriei, care este indisolubil legată de creșterea sectorului energetic.”
Aducând în discuție nevoia de finanțare, dar și super-impozitarea sectorului energetic, Daniel Apostol a punctat:
„Ce nevoie avem azi? N-avem nevoie de bani. Banii există. Peste tot în lume, inclusiv în România, am lângă mine doi experți în zona de finanțare și probabil că-mi vor corecta și a nuanța replica mai brutală. Banii există, dar banii se sperie ușor. Banii fug de zone tulburi. Banii fug de zone nesigure. Banii fug de economiile care sunt guvernate cu incertitudine, cu lipsă de transparență, cu lipsă de predictibilitate și cu un regim fiscal împovărător. Și vă reamintesc că sectorul energetic din sectoarele industriale este cel mai supra, hiper-impozitat sector. Dar știți de ce? Pentru că filozofia este simplă. E un public fiscal captiv.”
În încheierea discursului său, Daniel Apostol a pus accent pe necesitatea urgentării umplerii golurilor din legislație și pe eliminarea barierelor birocratice pentru finanțarea sectorului energetic.
„Concluzia a tot ceea ce am spus până acum, într-o singură frază. Clarificarea de urgență a golurilor legislative care pot și trebuie să fie factor de facilitare a proiectelor de investiții în producțiile de energie și în noi tehnologii. Definirea prin legislație a unui mod de reglementare nebirocratic, elegant, simplu al noilor tehnologii care vin să completeze mixul energetic. Fac trimitere aici, de exemplu, la producția de biometan și aici trebuie să recunosc că avem o fructuoasă conlucrare cu Ministerul în speranța că, în timp scurt, vom veni cu clarificarea acestei zone, care aduce cel puțin trei beneficii: folosește deșeuri, economie circulară, produce energie verde, locuri de muncă local, în zona rurală. Greu de crezut că se mai gândește cineva să producă bunăstare și rurală. Tot satul fuge către oraș și trăim asta, o vedem. Geotermalul, iar o altă sursă de producție de energie, avem potențialul ăsta, avem nevoie de clarificări.”
COMMENTS