Dr. Adrian Ioan Morar, Director General. Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP: Anul 2025 a fost pentru CREDITCOOP un an al continuării consolidării digitale și al maturizării unor proiecte începute în perioada anterioară

Cum reușește o rețea financiară cu zeci de sedii centrale și sute de mii de membri să rămână relevantă, modernă și sigură în era algoritmilor financiari? Răspunsul se află în viziunea strategică a unui lider discret, dar extrem de eficient: dr. Adrian Ioan Morar. Aflat de peste 20 de ani la cârma CREDITCOOP, el este artizanul din spatele modernizării uneia dintre cele mai extinse rețele bancare din țară. Cu o expertiză teoretică dublată de un doctorat în finanțe axat exact pe analiza acestui sistem, dr. Morar a ghidat instituția prin cele mai importante transformări din istoria sa recentă, de la trecerea sub supravegherea BNR până la integrarea plăților electronice instant. Am discutat cu domnia sa într-un interviu extins despre echilibrul fragil dintre tradiția cooperatistă și inovația tehnologică, stabilitatea rețelei rurale și urbane, dar și despre viitorul creditării de proximitate în România. În rândurile care urmează, vă invităm să descoperiți un dialog deschis și cuprinzător despre provocările managementului bancar, importanța strategică a comunităților mici și pașii fermi făcuți de CREDITCOOP către digitalizarea completă.

Cum a fost anul bancar 2025 pentru CREDITCOOP: care au fost plusurile și care au fost minusurile, din punctul de vedere al persoanei care manageriază instituția financiară? Cum ați caracteriza prima parte a lui 2026?

În ultimi ani, urmând trendul transformărilor profunde și continue din sistemul bancar românesc, băncile cooperatiste au demonstrat o adaptabilitate remarcabilă, modernizându-și activitatea și integrând soluții digitale în oferta lor de produse și servicii tot mai diversificată.

Rezultatele constante bune și foarte bune, înregistrate de organizațiile cooperatiste de credit, au demonstrat că ele dispun de un potențial solid de dezvoltare și o capacitate reală de a valorifica oportunitățile locale.

În prezent rețeaua CREDITCOOP cuprinde 30 de bănci cooperatiste care operează prin 673 sucursale, agenții și puncte de lucru și 17 agenții proprii ale Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP.

Activitatea în anul 2025 a fost în linii mari bună, cele mai multe bănci cooperatiste din rețea înregistrând performanțe notabile la fel ca în anii anteriori. Mai mult pot să remarc de câte ori am ocazia, un fapt pozitiv și anume acela ca începând cu anul 2000 de la autorizarea rețelei bancare cooperatiste și până în prezent, atât Banca Centrală Cooperatistă cât și întreaga rețea la nivel consolidat, au raportat anual profit, evidențiind un model de afaceri sustenabil și bine ancorat în realitățile economice actuale.

Banca Centrală Cooperatistă și băncile cooperatiste afiliate, singurele instituții de credit cu capital privat integral românesc, și-au demonstrat pe deplin viabilitatea fiind cele mai ample și reușite structuri de tip asociativ din România, prin faptul că băncile cooperatiste au peste 600.000 de membri asociați, majoritatea dintre aceștia fiind și clienți ai acestora.

Unitățile operative ale băncilor cooperatiste se regăsesc într-un mod echilibrat pe tot teritoriul țării, iar un număr semnificativ dintre acestea au sediul social și desfășoară activități în localități în care nu există alte instituții de credit.

La 31 decembrie 2025 bilanțul agregat al Băncii Centrale Cooperatiste și al băncilor cooperatiste afiliate a fost de aproximativ 1900 mil. lei, echivalentul a 365 mil. euro, soldul creditelor acordate a atins 1360 mil. lei, soldul depozitelor atrase s-a situat în jurul a 1300 mil. lei, iar capitalul social a fost de 154,2 mil. lei.

Valoarea fondurilor proprii pe ansamblul rețelei în echivalent euro a fost de 72,7 mil. euro, față de un nivel minim de 10 mil. euro stabilit de BNR, iar la Banca Centrală Coopratistă CREDITCOOP acestea s-au situat la aproximativ 9,2 mil. euro față de 5 mil. euro suma prevăzută de aceleași reglementări.

Și indicatorii de prudență bancară, mai ales cei care arată calitatea activității de creditare la nivelul anului precedent, au înregistrat niveluri bune, respectiv creanțele depreciate ale clientelei nebancare în total portofoliu reprezentau 0,53%, iar rata creditelor neperformante era de 1,62%.

În anul 2025 s-au acordat și refinanțat credite de aproximativ 666 mil. lei, acestea însemnând o reînnoire a portofoliului actual al rețelei de 600 mil. lei într-un termen de 27 luni, chiar dacă acesta este format aproape în totalitate din credite de consum acordate pe 60 luni.

Ne mulțumește în mod deosebit faptul că am reușit să menținem rata creditelor neperformante în limite scăzute 1,62% și că nivelul ajustărilor pentru depreciere a crescut doar cu 19% față de 2024, condițiile economice existente fiind cele cunoscute de toată lumea.

În anul 2026 față de anul 2009, numărul de unități teritoriale din sistemul bancar a scăzut cu aproximativ 50%, de la 6425 la 3221, în timp ce în rețeaua CREDITCOOP numărul acestora a scăzut mult mai puțin, respectiv cu 15%, de la 863 la 720.

Trendul crescător al profitabilității din ultimii ani nu s-a mai menținut, înregistrându-se o scădere de aproximativ 25% în anul 2025 față de 2024, aceasta mai ales datorită faptului că soldul creditelor a crescut doar cu 2,7%, față de cel al depozitelor, care a crescut cu 3,1%. Și ajustările au crescut puțin datorită schimbării modelului de calcul al acestora și au crescut costurile generate de investițiile semnificative în infrastructura IT și de securitate cibernetică.

Un fapt pozitiv este și acela că în ultimii 10 ani capitalul social la nivelul Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP și al băncilor cooperatiste afiliate a crescut cu peste 15%, în condițiile în care acestea sunt singurele instituții de credit din România cu capital social variabil.

În ciuda dificultăților traversate, clienții băncilor cooperatiste și-au menținut atitudinea responsabilă față de bancă, confirmând continuitatea relației de încredere construită în timp, în condițiile în care greutățile nu i-au ocolit, menținând la cote ridicate climatul bazat pe încredere și corectitudine reciproce.

Astfel, în anul 2025 la nivelul rețelei au existat numai 18 litigii cu clienții, iar acelea au reprezintat de fapt doar contestații la executare, iar Banca Centrală Cooperatistă împreună cu cele 17 agenții proprii nu au înregistrat niciun astfel de litigiu.

De asemenea, respectarea întocmai a cerințelor din procedura antifraudă a determinat ca în ultimii 14 ani să nu se înregistreze fraude interne la niciuna dintre băncile cooperatiste.

În semestrul 1 al anului 2026, la nivelul Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP, profitabilitatea s-a menținut la nivelul celei realizate la nivelul semestrului 1 al anului trecut, în timp ce la nivelul rețelei s-a înregistrat o ușoară scădere, care estimăm că va fi recuperată în semestrul 2 al anului curent.

Anul 2026 este marcat de așteptările clienților privind continuarea trendului de reducere a indicilor de referință ROBOR și IRCC, ceea ce ar putea conduce la condiții de finanțare mai favorabile. În acest context, piața creditelor a intrat într-o etapă caracterizată de prudență, cu un ritm de creditare mai moderat și o tendință de stabilizare a principalilor indicatori ai costului finanțării.

Totodată, refinanțările vor continua să reprezinte o componentă importantă a pieței, pe fondul interesului clienților de a-și optimiza costurile de finanțare și de a beneficia de condiții contractuale mai avantajoase. În aceste condiții, este estimată o creștere moderată, dar sustenabilă, a volumului de credite noi.

O altă tendință care se conturează tot mai puternic este integrarea soluțiilor bazate pe inteligența artificială în procesele de analiză, acordare și administrare a creditelor. Utilizarea acestor tehnologii contribuie la digitalizarea serviciilor financiare, la reducerea timpului de analiză și la îmbunătățirea experienței clienților, fără a înlocui sau minimiza principiile de prudență specifice activității bancare.

În același timp, orientarea clienților către creditele cu dobândă fixă va continua să se consolideze, această preferință reflectând nevoia de predictibilitate și stabilitate financiară într-un mediu economic încă marcat de incertitudini. Se observă, de asemenea, o evoluție sănătoasă a activității de creditare, susținută atât de politicile prudente ale instituțiilor financiare, cât și de decizii mai bine fundamentate ale consumatorilor. Clienții acordă o atenție sporită gradului de îndatorare și capacității de rambursare pe termen lung, iar criteriul de alegere nu mai este reprezentat exclusiv de costul finanțării, ci și de predictibilitatea ratelor, flexibilitatea produselor și siguranța oferită pe întreaga perioadă de creditare.

În ansamblu, perspectivele pentru piața creditelor în 2026 indică o evoluție echilibrată, caracterizată printr-o creștere moderată și sustenabilă, consolidarea comportamentului financiar responsabil al consumatorilor, accelerarea digitalizării și orientarea către produse de creditare care oferă stabilitate și predictibilitate pe termen lung.

Anul 2025 a fost marcat de continuarea procesului de digitalizare în cadrul rețelei CREDITCOOP, inclusiv prin implementarea serviciului de Plăți Instant. Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale instituției în această perioadă și ce impact au avut asupra clienților și comunităților locale?

Anul 2025 a fost pentru CREDITCOOP un an al continuării consolidării digitale și al maturizării unor proiecte începute în perioada anterioară. Am privit digitalizarea nu ca pe un obiectiv în sine, ci ca pe o modalitate de a aduce banca mai aproape de client, de a o face mai eficientă și mai pregătită pentru a răspunde așteptărilor unei piețe aflate în schimbare rapidă.

Una dintre realizările importante, a fost dezvoltarea și creșterea utilizării platformei CREDITCOOP.ONLINE, care a confirmat că și în modelul cooperatist există un interes real pentru servicii bancare digitale, simple și sigure. La un an de la lansare, serviciul de Internet Banking a depășit pragul de 6.000 de clienți activi, confirmând faptul că digitalizarea este tot mai bine primită inclusiv în comunitățile locale deservite de băncile cooperatiste. Clienții noștri au început să utilizeze tot mai mult canalele la distanță pentru operațiuni curente, plăți, consultarea conturilor sau constituirea de depozite, ceea ce arată că digitalizarea este relevantă nu doar în marile centre urbane, ci și în comunitățile locale în care CREDITCOOP este prezent de foarte mulți ani.

Un alt pas important l-a reprezentat implementarea serviciului de Plăți Instant, care marchează trecerea către un nou standard de rapiditate și disponibilitate în zona plăților. Pentru clienți, acest lucru înseamnă mai multă libertate în administrarea banilor, tranzacții mai rapide și o experiență bancară mai apropiată de ritmul vieții de zi cu zi. Pentru comunitățile locale, înseamnă acces la servicii moderne, fără a pierde avantajul relației directe și al proximității pe care banca cooperatistă le oferă.

De asemenea, implementarea unor mecanisme moderne de securitate a plăților internaționale și alinierea la noile standarde globale de schimb al mesajelor financiare consolidează capacitatea CREDITCOOP de a răspunde și cerințelor internaționale în materie de monitorizare, prevenire a fraudei și modernizare a plăților transfrontaliere.

O altă direcție majoră a fost dezvoltarea produsului de carduri CREDITCOOP, în 2025 cardul a devenit nu doar un instrument de plată, ci și o componentă importantă a ecosistemului digital al băncii. Au fost implementate modulele necesare emiterii și administrării cardurilor, integrarea acestora în sistemul informatic central al băncii și adaptarea raportărilor operaționale. Pentru clienți acest lucru înseamnă acces la instrumente moderne de plată, iar pentru bancă reprezintă baza dezvoltării unor funcționalități viitoare, inclusiv integrarea cardurilor în Internet Banking și Mobile Banking.

În paralel, CREDITCOOP a continuat să îmbunătățească siguranța plăților și să intensifice pregătirea infrastructurii necesare pentru servicii digitale viitoare, inclusiv Mobile Banking, aceste proiecte fiind privite ca părți ale aceluiași parcurs.

Un element esențial al anului 2025 l-a reprezentat și întărirea securității și rezilienței operaționale, întrucât în banking digitalizarea nu poate exista fără încredere. De aceea investițiile în infrastructură, protecție cibernetică, continuitate și standardizare au fost la fel de importante ca dezvoltarea serviciilor vizibile pentru client. Poate că acestea sunt mai puțin spectaculoase din exterior, dar ele reprezintă fundația pe care se construiesc serviciile bancare moderne.

La nivelul rețelei cooperatiste au fost făcuți pași importanți pentru standardizarea infrastructurii IT și creșterea nivelului de securitate cibernetică, administrarea echipamentelor, a fost consolidată administrarea echipamentelor, mecanismele de protecție avansată au fost optimizate, iar monitorizarea amenințărilor și vulnerabilităților a devenit mai riguroasă. În paralel, a fost demarat proiectul de unificare și modernizare a rețelei MPLS, care urmărește creșterea rezilienței comunicațiilor și pregătirea infrastructurii pentru dezvoltările digitale viitoare.

Impactul acestor proiecte se vede în primul rând în sporirea rapidității serviciilor, siguranța și ușurința accesării indiferent dacă vorbim despre plăți, carduri, Internet Banking sau viitoarea aplicație de Mobile Banking.

Avantajul digitalizării asupra clienților și comunităților locale este unul concret cu acces mai rapid la servicii, mai puține drumuri la bancă pentru operațiuni simple, siguranță mai mare în efectuarea plăților și produse bancare mai apropiate de nevoile actuale. În același timp, digitalizarea ajută și băncile cooperatiste să devină mai eficiente și să își concentreze resursele acolo unde contează cel mai mult, în relația cu clienții.

Pentru CREDITCOOP direcția este clară, vrem să modernizăm serviciile, dar fără să pierdem ceea ce definește modelul bancar cooperatist, apropierea de oameni, cunoașterea comunităților locale și relația de încredere construită în timp. Tehnologia trebuie să susțină această relație, nu să o înlocuiască, din acest punct de vedere, anul 2025 a fost un an important, nu doar prin proiectele implementate, ci prin faptul că a confirmat că tradiția cooperatistă și digitalizarea pot merge împreună, într-un mod echilibrat și relevant pentru client.

În mesajul dumneavoastră privind strategia pentru 2026 ați menționat obiective ambițioase privind creșterea creditării, a depozitelor și a profitabilității. Cum evaluați până acum atingerea acestor ținte și care sunt principalii factori care au susținut performanța CREDITCOOP?

Strategia Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP a fost formulată cu grijă ținînd cont și de contextul economic financiar  general, dar și de contextul bancar previzionat pentru perioada 2026-2028. Așa cum este bine cunoscut, perioada enunțată va fi una a prudenței, digitalizării și a adaptării la un mediu economic complex, marcat de inflație ridicată, rate ale dobânzilor în scădere, aflux de fonduri europene (PNRR) acces pe creditele verzi și imobiliare și o presiune constantă pe profitabilitatea băncilor, pe fondul concurenței, reglementărilor și a necesității de investiții în tehnologie.

Tendințele care vor caracteriza întreg sistemul bancar se vor regăsi și la nivelul băncilor cooperatiste respectiv, prudență și stabilitate, consolidarea încrederii clienților, digitalizarea proceselor, integrarea soluțiilor fintech, dezvoltarea infrastructurii pentru plăți instant și gestionarea presiunilor asupra marjelor și costurilor.

Obiectivele strategice la nivelul băncilor cooperatiste au ținut cont și de principalele provocări ale perioadei respectiv, monitorizarea atentă a portofoliului de credite, adaptarea la noile cerințe și directive europene privind ESG, digitalizarea, protecția consumatorului, precum și intensificarea competiției generate de fintech-uri, băncile digitale care operează exclusiv online și de marile instituții bancare.

Preocupările băncilor cooperatiste, în ceea ce privește activitatea de creditare și economisire pentru clienții băncilor cooperatiste, se vor efectua și prin extinderea operațiunilor la distanță prin Internet Banking, Mobile Banking, clienții putând efectua încasări și plăți din conturile proprii, constituire și lichidare de depozite, consultări ale extraselor de cont, vânzarea pachetelor de cont, vânzarea cardurilor, efectuarea de operațiuni de constituire sau lichidare a depozitelor, pensii, alocații și alte drepturi sociale.

Estimăm că în condițiile în care Programele Guvernamentale Student Invest și Family Start, care au fost derulate până acum, nu vor mai exista în continuare, activitatea de creditare va trebui suplinită cu o promovare mai intensă a celorlalte produse de creditare din portofoliu.

Astfel, dacă în anul 2025 soldul creditelor a crescut cu 3% față de anul precedent, prevederile bugetare pentru anul 2026 sunt cu 6% mai mari față de realizările anului 2025. În semestrul I creșterea este de aproximativ 3%, ceea ce înseamnă că pentru atingerea obiectivului strategic în semestrul II va trebui să se mențină trendul actual de creștere a activității de creditare.

Creșterea soldului depozitelor la finele anului 2026 prevăzută a fi de 5% va fi realizată în mod sigur plecând de la faptul că în semestrul I creșterea față de sfârșitul anului precedent a fost de 4%.

Deși strategia rețelei prevede creșteri semnificative ale activității și implicit creșterea cifrei de afaceri, nu s-a prevăzut și o creștere proporțională a profitului, acesta urmând a înregistra nivele puțin mai mici decât la finele anului 2025, respectiv cu 20%, în principal datorită faptului că banca și-a propus să suporte toate cheltuielile aferente modernizării platformei de Internet Banking, implementării platformei de Mobile Banking, implementării cardurilor de debit, consolidării infrastructurii în domeniul IT, în vederea creșterii rezilienței cibernetice a întregii rețele CREDITCOOP și finalizării procesului de automatizare a plăților efectuate de clienții din întreaga rețea cooperatistă de credit.

Performanțele menționate vor fi posibile și pentru că avem convingerea că se va păstra în continuare un nivel redus al creditelor neperformante și un volum redus al ajustărilor, dar îmbunătățirea semnificativă a eficienței băncilor cooperatiste se va realiza mai ales prin  materializarea propunerilor legislative de modificare a OUG 99, în ceea ce privește modificarea numărului minim de unități pentru funcționarea unei rețele cooperatiste de credit, respectiv de la 30 la 8.

În acest sens, BNR a inițiat demersurile de modificare a OUG 99 și a înaintat la Ministerul Finanțelor propunerea de modificare legislativă pentru ca aceasta să urmeze procedura parlamentară.

Atingerea țintelor propuse la nivelul băncilor cooperaatiste a fost posibilă și datorită sprijinului celor aproximativ 600.000 de membri acționari și a calității  structurii capitalului social, în condițiile în care organizațiile cooperatiste de credit chiar dacă sunt instituții de credit cu capital variabil înregistrează an de an o creștere a acestuia, acest fapt fiind și o garanție suplimentară a desfășurării activității de creditare cu costuri rezonabile.

Banca Centrală cooperatistă CREDITCOOP se află în discuții avansate cu o instituție financiară reprezentativă de interes național, pentru stabilirea unui cadru de colaborare orientat spre acordarea de credite populației din zona rurală, precum și a facilitării altor servicii financiare pentru persoanele din această zonă.

Care sunt principalele provocări și oportunități pe care le anticipați pentru CREDITCOOP în 2026, într-un context economic caracterizat de transformări tehnologice rapide și de schimbări în comportamentul clienților bancari?

Preocupările la nivelul băncilor cooperatiste, la fel ca la nivelul întregului sector bancar s-au menținut în același trend de schimbare a noii concepții a bankingului, fiind evident că evoluția tehnologiei impune o altă abordare a serviciilor financiare, căutându-se din ce în ce mai mult o scădere a birocrației, rapiditate, eficiență, securitate, lucruri pe care și clienții băncilor cooperatiste le doresc în mod deosebit.

Am acordat și vom acorda prioritate pregătirii personalului, cu cei peste 1200 de salariați din unitățile operative ale băncilor cooperatiste care își desfășoară activitatea în front-office, având în vedere faptul că de modul cum interacționează aceștia cu clienții, depinde în mare măsură identificarea clienților eligibili pentru accesarea produselor noastre financiar bancare.

În acest sens în prima parte a anului, mai mult de jumătate din numărul de salariați a urmat deja un curs de pregătire pe partea de promovare, cu o firmă specializată în acest domeniu, urmând ca restul să beneficieze de acest curs în toamna acestui an.

Ne preocupă în același timp dezvoltarea produselor de creditare cu destinație imobiliară, a creditului Micro Invest pentru reabilitarea, consolidarea, modernizarea sau extinderea unor imobile precum și acordarea de credite de valori mai mari în participație.

În multe localități rurale s-au făcut pași importanți pe linia modernizării și ele arată din ce în ce mai bine, iar acest lucru se datorează și băncilor cooperatiste care au sprijinit constant populația de aici.

Cunoaștem îndeaproape numeroși mici întreprinzători și fermieri, care în ultimii ani au fost clienți constanți ai băncilor cooperatiste și care și-au dezvoltat afacerile cu credite de la aceste unități.

A fost mai dificil în ultima perioadă, să se asigure un echilibru între costurile și veniturile ce pot fi realizate din mult dorita schimbare a modelului de banking, acest lucru fiind evident și demonstrat de realitate ca fiind mult mai dificil de realizat pentru băncile mici cu rețele teritoriale extinse.

Băncile cooperatiste prin însăși structura lor, prin modul de funcționare și datorită unor limitări legislative, nu sunt bănci mari, în plus ele își desfășoară activitatea cu preponderență în mediul rural, acolo unde comunitățile pe care le deservesc nu sunt numeroase, iar apetitul pentru accesarea serviciilor financiar bancare este limitat.

Și în aceste condiții prin cele 460 de unități operative ale băncilor cooperatiste, care funcționează în mediul rural, ele reușesc să sprijine gospodăriile populației și micii fermieri, dar mai ales să realizeze un minim de educație financiară de care au atâta nevoie toți oamenii.

Diversificarea produselor de creditare, reducerea nivelului dobânzilor și comisioanelor percepute clienților și îmbunătățirea produselor de economisire, în sensul continuării politicii de acordare a unor dobânzi stimulative pentru acestea, sunt obiective prioritare și se regăsesc în strategia băncilor cooperatiste.

Tot pentru zona rurală avem în vedere derularea unui program de creditare pentru pensionari, în condiții de dobândă avantajoase cu garanții de tipul asigurărilor de viață suportate de către băncile cooperatiste. Acordarea creditelor se va face prin unitățile operative ale CREDITCOOP, iar derularea se va realiza cu grija și sprijinul instituției financiare partenere, în derularea acestei activități vom beneficia și de parteneriatul pe care îl avem cu societatea Eurolife.

Sistemul bancar românesc traversează o perioadă de consolidare și digitalizare accelerată. Cum vedeți evoluția pieței bancare în 2026 și ce rol pot avea băncile cooperatiste în creșterea incluziunii financiare, în special în zonele rurale și comunitățile mai puțin bancarizate? Cum apreciați concurența în branșă?

Într-adevăr constatăm o schimbare profundă a modelului de banking, cu o serie de oportunități datorită evoluției tehnologice rapide, dar și o serie de limite și riscuri. Tendința bankingului complet digital lipsit de cash și interacțiune fizică tot mai mediatizat își va arăta limitele, mai ales în zona rurală, unde și numărul unităților bancare este redus, iar abilitățile clienților, în ceea ce privește tehnica de calcul modernă reprezintă o problemă.

Având în vedere extinderea teritorială mare a rețelei CREDITCOOP, au fost digitalizate și optimizate fluxurile interne de trezorerie și transport numerar între băncile cooperatiste din rețea. În vederea reducerii costurilor cu numerarul s-au optimizat operațiunile de retragere și depunere numerar între băncile cooperatiste și punctele de lucru ale acestora și ale valutei astfel încât să se poată oferi clienților cash la timp cu costuri cât mai mici.

Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP și băcile cooperatiste  se străduiesc să păstreze un echilibru între bankingul tradițional și cel online și se pregătesc în continuare pentru a furniza din ce în ce mai multe servicii bancare prin intermediul noilor tehnologii.

Prin tot ceea ce a întreprins și va întreprinde în continuare, prin intermediul cardurilor bancare, a platformei de online banking și mobile banking, CREDITCOOP demonstrează angajamentul sau de a oferi soluții financiare moderne și accesibile membrilor și clienților săi.

Băncile cooperatiste au 460 unități în mediul rural și peste 400.000 de clienți aici și au înțeles bine că revoluția financiară este un lucru deosebit de important, dar în mediul rural aceasta nu se referă doar la inovații de dragul inovației, ci este vorba de satisfacerea nevoilor clienților, cei mai mulți având și calitatea de acționari.

Securitatea va continua să fie o prioritate maximă, iar bankingul online va respecta cele mai înalte standarde de protecția datelor și de prevenirea fraudelor.

Pentru a face posibilă respectarea întocmai a cerințelor de securitate s-a uzat de beneficiul proiectului atât de necesar, privind aducerea bazelor de date a băncilor cooperatiste la sediul central al Băncii Centrale Cooperatiste.

De asemenea, s-a procedat la modernizarea comunicațiilor MPLS la nivelul rețelei CREDITCOOP, astfel încât punctele de lucru ale băncilor cooperatiste să poată comunica mai eficient, direct cu infrastructura Băncii Centrale, reducându-se astfel dependența de sediile centrale ale băncilor cooperatiste și optimizându-se costurile totodată.

Pe măsură ce numărul de unități bancare în ultima perioadă a scăzut din ce în ce mai mult, s-a resimțit și se resimte și în continuare necesitatea unui sprijin mai accentuat a mediului antreprenorial din zona rurală. Astfel, CREDITCOOP a depus eforturi deosebite de a-și păstra pe cât posibil rețeaua de unități din mediul rural, chiar dacă nu toate au performat suficient în ultimii ani, în speranța identificării unor noi activități care să fructifice modelul tot mai performant de lucru al punctelor de lucru ale băncilor cooperatiste.

Apreciez, că evoluția creditului de consum și a celui antreprenorial, în zonele în care organizațiile cooperatiste de credit din rețeaua CREDITCOOP funcționează, este dinamică și promițătoare și ele au o perspectivă privilegiată asupra comunităților locale, întrucât fiind prezente acolo de mai mult timp, cunosc nevoile specifice din aceste regiuni.

Și cum în structura portofoliului de credite ale băncilor cooperatiste se regăsesc un număr însemnat de fermieri, aceștia fiind adevărații antreprenori ai zonei rurale, băncile cooperatiste au fost și vor fi mereu alături de ei.

Am sperat mereu în modelarea și schimbarea atitudinii clienților persoane fizice din zona rurală față de serviciile bancare, dar și la o dezvoltare antreprenorială a mediului rural și acesta a fost unul dintre motivele pentru care nu am procedat la o restructurare mai pronunțată a numărului de puncte de lucru din zona rurală, chiar dacă la unele dintre acestea eficiența nu a fost în măsură să ne mulțumească.

În zonele rurale, proiectele de dezvoltare agricolă găsesc un partener de încredere în rețeaua CREDITCOOP, care le oferă credite adaptate nevoilor specifice, inclusiv celor cu conturi APIA.

Băncile cooperatiste contribuie astfel la îmbunătățirea condițiilor de viață în mediul rural și pentru cei peste 100.000 de clienți care-și ridică subvențiile APIA prin unitățile rețelei cooperatiste CREDITCOOP.

Un alt demers benefic pentru clienții din mediul rural, care contribuie la creșterea incluziunii financiare, îl reprezintă extinderea parteneriatului și a colaborării cu societatea Eurolife. Acest parteneriat facilitează accesul la finanțare, în special pentru aria specifică de activitate a băncilor cooperatiste, printr-un mecanism de garantare a creditelor bazat pe polițe de asigurare, al căror cost este suportat de băncile cooperatiste.

Prin eforturi materiale și financiare considerabile, băncile cooperatiste au adus în mediul rural tehnologia modernă și produse bancare cu un grad ridicat de complexitate. Ne dorim ca aceste investiții să se reflecte, în creșterea satisfacției și a încrederii clienților actuali și potențiali, dar este important ca beneficiile generate pentru clienți să se regăsească și în rezultatele financiare ale unităților noastre operative, contribuind la consolidarea performanței și sustenabilității acestora.

În privința concurenței în sistemul bancar există într-adevăr un grad de concentrare ridicat și o tendință de consolidare, unde un număr restrâns de bănci domină cota de piață în domeniu.

Concurența este acerbă în segmentele cheie pentru atragerea clienților, oferte promoționale, pachete de credite, soluții de produse bancare digitalizate. Digitalizarea accelerată a bazei de clienți tineri, a mobilizat mult băncile să investească în acest domeniu, însă se mențin limitele datorate gradului de îndatorare.

Băncile cooperatiste investesc tot mai mult în aplicații mobile, procese rapide de aprobare și tehnologii avansate, iar competiția se mută din zona clasică, spre cea a dobânzilor și produselor cu valoare adăugată, oferte integrate, pachete de servicii variate de creditare pentru IMM-uri și carduri de credit cu facilități diverse. Din cauza costurilor asociate refinanțărilor, chiar dacă există oferte mai bune, clienții cu credite active migrează mai greu spre alte bănci.

Concurența se mută tot mai mult în mediul online, unde entitățile financiare presează băncile tradiționale prin procese 100% digitale, conturi fără comisioane, procese de creditare rapidă, dar cea mai mare concurență  este marcată de diversificarea portofoliului de produse de creditare. Este clar însă, că mediul extrem de concurențial oferă un avantaj semnificativ consumatorilor, care au posibilitatea de a alege cele mai potrivite soluții de creditare și economisire, în funcție de nevoile și obiectivele lor financiare.

CREDITCOOP beneficiază de una dintre cele mai extinse rețele teritoriale din România. Cum intenționați să valorificați acest avantaj competitiv în următorii ani și ce noi servicii sau produse pregătiți pentru clienți?

Băncile cooperatiste funcționează în mediul rural cu 460 puncte de lucru, mai mult decât au toate celelalte instituții de credit din România. Aici avem aproape 60.000 clienți care au credite contractate, peste 100.000 clienți care au deschise conturi APIA cărora le plătim subvenția agricolă și aproximativ 30.000 pensionari care ridică pensia din unitățile cooperatiste.

Într-adevăr beneficiile pe care le generează băncile cooperatiste pentru regiuni și comunități sunt evidente și nu se rezumă doar la avantajele conferite membrilor ci și la faptul că ele se preocupă pentru o lume mai incluzivă și mai rezistentă.

Mai mult decât atât băncile cooperatiste sunt singura prezență a instituțiilor de credit “în zona montană“ și în zone declarate prin lege ca defavorizate, locuri în care legiuitorul ar fi trebuit să caute și să găsească soluții de sprijin. Aici avem 35 de unități cu care încercăm să găsim căi de finanțare pentru clienții noștri.

De asemenea, organizațiile cooperatiste de credit au peste 800.000 de clienți pentru care efectuează servicii bancare, pentru 34 de parteneri de importanță locală și națională.

În zona rurală volumul de cash folosit în relația cu clienții este mare, ca și costurile cu serviciile, dar unitățile noastre reușesc o reducere semnificativă a costurilor cu numerarul, tocmai pentru că au atât de multe parteneriate, pe care le efectuează în folosul clienților.

Chiar și în aceste condiții preocupările Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP pe linia modernizării și digitalizării serviciilor oferite clienților săi este una constantă, progresele realizate în acest domeniu fiind evidente.

Băncile cooperatiste iau în considerare, în mod inerent, valoarea apropierii de economia reală a regiunilor, localităților și comunităților prin finanțarea IMM-urilor și a familiilor, ceea ce ajută la menținerea unei societăți vii și durabile, centrată pe comunitate. Acest lucru este important atunci când se consideră importanța băncilor cooperatiste în canalul de comunicare cu clienții.

În mediile în care-și desfășoară activitatea, unitățile operative ale băncilor cooperatiste sunt importante datorită proximității față de clienți și nevoile lor și sunt percepute ca făcând parte din comunitatea pe care o sprijină, interacționând frecvent cu membrii și nevoile lor.

Băncile cooperatiste sunt diferite de băncile universale clasice, întrucât promovează diversitatea și oferă servicii bancare acolo unde alte bănci nu sunt prezente, se dezvoltă bine întrucât au în vedere în permanență și problemele ridicate de membrii lor asociați și clienți, iar nevoile acestora din mediul rural și urbanul mic sunt diferite de cele ale clienților din marile orașe.

Este un lucru deosebit de complicat, acela de a menține un nivel de profitabilitate acolo unde numărul de clienți potențiali bancabili este redus, iar la unele puncte de lucru din mediul rural, acest lucru a început să se resimtă din ce în ce mai mult, simțindu-se tot mai mult nevoia unor noi activități generatoare de venituri.

Din nefericire, în ultimul timp există multă birocrație în toate unitățile bancare și timpul afectat clienților e tot mai mic, astfel că prezența unităților băncilor cooperatiste în mediul rural este o binefacere pentru comunitățile rurale.

Realizarea unui prag de rentabilitate pentru unitățile din mediul rural, prin prisma condițiilor economice și sociale dificile, cunoscute de toată lumea, este un deziderat din ce în ce mai greu de îndeplinit. Băncile cooperatiste sunt singurele instituții de credit, care se regăsesc în conținutul legii, care guvernează economia socială în România, astfel, ele au un puternic impact social în zonele în care operează  și pun pe primul plan oamenii și problemele acestora.

Însă din nefericire statutul de instituții de credit nu conferă băncilor cooperatiste un avantaj pe care l-ar oferi statutul de întreprindere socială, beneficiară a unor avantaje competitive în accesarea unor fonduri și facilități legislative, din cauza unor limitări punctuale din OUG 99.

Spre deosebire de politicile economice, care au ca obiectiv principal realizarea profitului cu orice preț, băncile cooperatiste promovând și principiul economiei sociale, pun accent pe protecția cetățenilor, inițiază acțiuni în interesul membrilor asociați și depășesc limitele unei preocupări pentru câștiguri imediate, în favoarea unui atașament solid față de valorile morale și sociale ale comunității.

Este cu atât mai îmbucurător faptul că băncile cooperatiste, fiind singurele instituții de credit care se regăsesc printre actorii economiei sociale, reușesc să realizeze și indicatori de prudențialitate bancară corespunzători și un nivel bun de profitabilitate.

În ultimii ani, instituțiile financiare europene au pus un accent tot mai mare pe digitalizare, securitate cibernetică și sustenabilitate. Care sunt prioritățile CREDITCOOP în aceste domenii și ce investiții aveți în vedere pentru perioada 2026–2030?

Pentru CREDITCOOP, perioada 2026–2030 va fi una de consolidare a transformării începute în ultimii ani. Privim digitalizarea, securitatea cibernetică și sustenabilitatea nu ca proiecte separate, ci ca direcții care trebuie să susțină aceeași misiune: o bancă mai accesibilă, mai sigură și mai relevantă pentru comunitățile locale.

În zona de digitalizare, prioritatea noastră este să dezvoltăm servicii bancare moderne, simple și sigure, fără a pierde din vedere apropierea față de client, care rămâne una dintre valorile fundamentale ale modelului cooperatist. După lansarea serviciilor digitale existente și implementarea Plăților Instant, ne concentrăm pe extinderea canalelor electronice, pe dezvoltarea aplicației de Mobile Banking și pe integrarea treptată a unor funcționalități care să ofere clienților mai multă autonomie: acces rapid la conturi, plăți moderne, administrarea cardurilor și servicii bancare disponibile la distanță.

În paralel, platforma de Internet Banking va continua să fie extinsă prin introducerea de noi produse disponibile online, integrarea cu zona de carduri, dezvoltarea funcționalităților pentru Plăți Instant și corelarea cu viitoarea aplicație Mobile Banking. De asemenea, avem în vedere integrarea CREDITCOOP în noile ecosisteme de plăți digitale, inclusiv prin proiecte precum RoPAY, care va contribui la diversificarea modalităților de plată și la creșterea competitivității instituției pe piața bancară.

În același timp, digitalizarea nu înseamnă doar canale noi pentru clienți, ci și transformarea modului în care funcționează instituția în interior. Avem în vedere optimizarea proceselor interne prin automatizarea fluxurilor operaționale și de creditare, extinderea aplicațiilor interne și reducerea activităților repetitive, astfel încât echipele noastre să poată aloca mai mult timp activităților cu valoare adăugată pentru client. O bancă modernă nu este doar o bancă prezentă pe telefonul mobil, ci și o organizație capabilă să răspundă mai rapid, mai coerent și mai eficient.

Întrucât, digitalizarea are nevoie de o infrastructură solidă în spate, CREDITCOOP investește în modernizarea comunicațiilor, în consolidarea centrelor de date, în standardizarea administrării sistemelor și în creșterea capacității de operare la nivelul întregii rețele.

O direcție importantă pentru perioada următoare este și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. CREDITCOOP a dezvoltat intern o soluție locală de AI, menită să sprijine fluxurile și procesele interne, să ajute la analiza informațiilor și să contribuie la eficientizarea activității. Credem că inteligența artificială va avea un rol tot mai important în sectorul financiar-bancar, însă abordarea noastră este una prudentă, controlată și adaptată specificului instituției.

În același timp, considerăm că tehnologia nu trebuie să înlocuiască relația umană cu clientul, pentru CREDITCOOP apropierea față de client rămâne esențială. Atunci când un client are o problemă, are nevoie nu doar de un răspuns rapid, ci și de o persoană care îl ascultă, îl înțelege și îi răspunde cu empatie. Acesta este un element profund legat de identitatea cooperatistă și de rolul băncilor cooperatiste în comunitățile locale.

O componentă esențială a strategiei pentru perioada 2026–2030 este modernizarea infrastructurii tehnologice. CREDITCOOP derulează proiecte ample de centralizare și modernizare a comunicațiilor MPLS la nivelul întregii rețele, astfel încât punctele de lucru ale băncilor cooperatiste să comunice mai eficient și mai rezilient cu infrastructura Băncii Centrale. Acest proiect contribuie la creșterea disponibilității comunicațiilor, reducerea dependenței de sediile centrale ale băncilor cooperatiste dar mai ales la optimizarea costurilor operaționale.

Modernizarea aplicațiilor și a platformelor interne reprezintă o direcție importantă de investiții. Avem în vedere optimizarea aplicației SIBANC gestionată în totalitate de specialiștii proprii și trecerea la un sistem modern de automatizare. Aceste proiecte urmăresc creșterea stabilității, trasabilității și securității operațiunilor IT, precum și pregătirea infrastructurii pentru automatizări flexibile și auditate. De asemenea, implementarea restaurării automate a bazei SIBANC pentru raportări va contribui la eficientizarea proceselor interne și la reducerea intervențiilor manuale.

Securitatea cibernetică rămâne o prioritate strategică, încrederea clienților este construită în timp și trebuie protejată permanent, mai ales într-un mediu în care riscurile digitale evoluează rapid. Ne concentrăm pe întărirea mecanismelor de prevenție, monitorizare și răspuns la incidente, pe protejarea aplicațiilor digitale și pe alinierea la cerințele europene și naționale privind reziliența operațională. Securitatea nu este doar o obligație de conformitate, ci o condiție fundamentală pentru continuitatea activității și pentru protejarea relației cu membrii cooperatori și clienții băncilor cooperatiste.

În zona de sustenabilitate, CREDITCOOP privește lucrurile atât din perspectiva eficienței operaționale, cât și din perspectiva rolului social al rețelei cooperatiste. Digitalizarea reduce dependența de documente pe hârtie, simplifică procesele și limitează deplasările inutile, dar contribuie și la menținerea accesului la servicii financiare în comunități unde prezența bancară tradițională este tot mai redusă. Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă și continuitate, responsabilitate și sprijin real pentru oameni, antreprenori locali și comunități.

Mai mult, sustenabilitatea înseamnă și menținerea accesului la servicii financiare în comunitățile locale, inclusiv în zone unde prezența bancară tradițională se restrânge. Modelul cooperatist al CREDITCOOP are o componentă socială importantă, iar tehnologia trebuie să susțină această misiune: servicii mai rapide, mai sigure și mai accesibile pentru persoane fizice și mici antreprenori din comunitățile locale.

Privind spre 2030, investițiile CREDITCOOP vor urmări construirea unei arhitecturi digitale robuste, sigure și flexibile, astfel încât modernizarea tehnologică să susțină dezvoltarea rețelei cooperatiste și să aducă beneficii reale clienților. Pentru CREDITCOOP, digitalizarea nu este un scop în sine, ci un instrument prin care băncile cooperatiste să devină mai apropiate, mai eficiente și mai pregătite pentru viitor.

Care sunt noutățile din acest moment și ce preocupări ați identificat în domeniul băncilor cooperatiste la nivel european, care să vină și în sprijinul mișcării bancar cooperatiste din România?

Asociația Europeneană a Băncilor Cooperatiste (EACB) reprezintă, promovează și apără interesele comune ale celor 29 de instituții de credit membre și ale băncilor cooperatiste situate în 23 de țări din întreaga lume. Aceasta este cea mai mare asociație bancară cooperatistă din lume și susține aproape 2400 de bănci membre regionale la nivel european și internațional.

EACB este recunoscută de autoritățile de reglementare și supraveghere și pune la dispoziția membrilor și părților interesate informații, analize și evaluări care contribuie la  o mai bună înțelegere a cadrului de reglementare european. Totodată, sprijină membrii în monitorizarea evoluțiilor legislative și de reglementare, iar unul dintre cele mai importante roluri ale sale îl reprezintă promovarea și reprezentarea intereselor acestora în relația cu instituțiile europene, inclusiv prin activități de lobby a sectorului bancar cooperatist la nivelul Parlamentului European.

Băncile cooperatiste contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea economiei europene și la creșterea bunăstării cetățenilor, fiind parte integrantă a regiunilor și comunităților din care fac parte, și prin urmare, o componentă cheie a unui sector al serviciilor financiare divers și solid.

Modelul de afaceri al băncilor cooperatiste se bazează pe relații pe termen lung cu clienții și proximitatea față de gospodării și întreprinderi mici și mijlocii.

Astfel, băncile cooperatiste sunt un actor financiar important pentru Europa și europeni, ele oferă servicii bancare pentru aproximativ 228 mil. de oameni și reprezintă aproape 20% din serviciile bancare cu amănuntul din Europa.

Multe dintre cele mai cunoscute și mai de încredere mărci bancare din Europa sunt cooperatiste. Ele sunt principalii furnizori de credite pentru gospodării, în ceea ce privește creditele ipotecare și creditele de consum și sunt de asemenea, unii dintre cei mai mari creditori pentru IMM-uri oferindu-le acestora o treime din finanțarea totală.

Prin legături regionale strânse băncile cooperatiste asigură furnizarea continuă de credite chiar și în perioade de incertitudine economică.

La nivelul comunității bancare europene se insistă ca acest rol să fie recunoscut, dar mai ales susținut în mod adecvat prin cadrul de reglementare și de politicile europene.

Dincolo de acordarea de credite, băncile cooperatiste canalizează economiile gospodăriilor către investiții productive și oferă o gamă diversificată de produse de economisire și investiții, inclusiv produse ale pieței de capital.

În domeniul tranziției verzi, băncile cooperatiste finanțează proiecte de energie regenerabilă, achiziții de instalații fotovoltaice și eoliene, renovări eficiente energetic ale clădirilor pentru gospodării.

În ceea ce privește tranziția socială, băncile cooperatiste sprijină locuințele sociale, inclusiv cooperativele de locuințe, investițiile în energie și infrastructură, precum și proiectele în domeniul sănătății și educației.

Băncile cooperatiste ar putea face mai mult pentru a stimula productivitatea și creșterea economică dacă s-ar reduce complexitatea reglementărilor, s-ar relaxa constrângerile de capital și s-ar consolida instrumentele de garanție publică și departajarea riscurilor, astfel de măsuri ar permite băncilor să extindă finanțarea,în conformitate cu prioritățile UE și să accelereze tranzițiile ecologice și digitale.

Cererea actuală de credite din UE este în general satisfăcută de bănci. Cu toate acestea se așteaptă ca cererea de credite să crească semnificativ pe termen mediu și lung, nevoile de finanțare fiind în creștere, în special în domeniul energiei, infrastructurii digitale și fizice, locuințelor și apărării. În plus sunt necesare investiții substanțiale pentru transformarea IMM-urilor, în digitalizare, pentru renovarea  proprietăților rezidențiale și modernizarea eficientă energetic a gospodăriilor. Aceste tendințe indică nevoi de refinanțare mai mare în următorii ani, iar băncile cooperatiste vor fi sprijin în aceste direcții.

Băncile cooperatiste joacă un rol esențial în susținerea competitivității sectorului agroalimentar al UE, profund ancorate în teritoriile lor locale, au relații de lungă durată cu fermierii, cooperativele agricole, procesatorii de alimente și IMM-urile rurale, înțeleg riscurile specifice sectoarelor, nevoile de finanțare sezonieră și ciclurile de investiții pe termen lung.

Ele operează structural, cu o pondere semnificativ mai mare de finanțare prin depozite stabile, față de toate celelalte bănci, 52% față de 40% în 2025.

Dar și rata medie a fondurilor proprii de nivel 1 a băncilor cooperatiste este semnificativ mai mare decât cea a altor bănci, 19,1% față de 17,9% în 2024, ceea ce indică un grad ridicat de soliditate și un rol important în garantarea stabilității financiare a sectorului bancar din UE.

Complexitatea actuală afectează în mod semnificativ instituțiile, și chiar mai mult băncile cooperatiste, fiind în mare parte motivul dispariției progresive a multora dintre ele în Europa, în special a celor mai mici, cu consecințe asupra competitivității și diversificării sectorului bancar. Însă chiar și pentru instituțiile mari sau cele care au fost fuzionate, costul implementării și conformării cu noile cerințe este adesea disproporționat. Mai mult, intenția de a impune, în general, reguli care nu reflectă în mod adecvat considerațiile legate de dimensiune, profilul de risc, forma juridică și modelul de afaceri a dus la o complexitate și constrângeri de capital inutile. Acest lucru redirecționează finanțarea gospodăriilor și a IMM-urilor, reducând gama de servicii financiare disponibile în Uniune, în special în zonele rurale, deoarece băncile trebuie să își orienteze resursele către conformitate. Costul raportarii și al proceselor este deosebit de dificil de suportat pentru băncile cooperatiste.

Pentru a păstra și consolida diversitatea, din care băncile cooperatiste sunt parte, reglementarea ar trebui să reflecte mai bine diferențele de dimensiune, profil de risc și model de afaceri în conformitate cu principiul proporționalității. Noile reglementări europene bazate pe standardele BASEL au condus la reguli mult mai stricte, iar complexitatea cadrului a crescut masiv.

Simplificarea și recalibrarea cadrului de reglementare, în special pentru băncile cooperatiste, și o abordare proporționată bazată pe riscuri, evitând cerințe excesiv de stricte sau universale, sunt esențiale pentru a se asigura că aceste bănci își păstrează flexibilitatea de a finanța tranziția agricolă, securitatea alimentară și dezvoltarea rurală. O astfel de flexibilitate este esențială pentru menținerea unor economii rurale prospere și a unui sistem agroalimentar al UE competitiv și sustenabil.

Riscul ratei dobânzii este un alt factor important, care trebuie avut în vedere, deși băncile cooperatiste au beneficiat de rate ale dobânzii mai mari în ultimii ani, schimbările rapide sau neașteptate de politici monetare a Băncii Centrale Europene ar putea afecta negativ bilanțurile, reducând astfel capacitatea de creditare.

Riscurile operaționale și tehnologice sunt în creștere, digitalizarea și utilizarea tot mai mare a inteligenței artificiale necesită  investiții substanțiale pentru a îmbunătăți eficiența și gestionarea riscurilor.

Băncile cooperatiste din UE au performanțe deosebit de bune în domeniul bancar cu amănuntul și al finanțării IMM-urilor, iar relațiile solide cu clienții, încrederea și expertiza regională sunt puncte forte cheie. Cu toate acestea, în activitățile legate de piața de capital, instituțiile UE se confruntă cu o concurență mai acerbă din partea unor instituții similare la nivel mondial, în special din SUA, care beneficiază de piețe interne mai profunde și medii de reglementare mai flexibile. Reducerea fragmentării pieței interne și relaxarea constrângerilor de reglementare ar permite băncilor din UE să concureze mai eficient la nivel internațional.

Organizațiile cooperatiste de credit sunt esențiale pentru sistemul financiar al Europei, și oferă acces larg la serviciile financiare, încurajează coeziunea regională și promovează incluziunea financiară. Pe măsură ce digitalizarea și adoptarea inteligenței artificiale se accelerează, băncile cooperatiste se confruntă cu o concurență tot mai mare din partea furnizorilor digitali agili, cu costuri mai mici și mai puține obligații de reglementare. Autoritățile de reglementare ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile, să faciliteze inovația și să adopte reguli proporționale și funcționale care să reflecte realitățile operaționale ale băncilor cooperatiste, permițându-le să servească clienții în mod eficient, menținând în același timp reziliența și competitivitatea.

Legea privind inteligența artificială și politicile digitale aferente oferă oportunități importante de inovare, dar necesită îndrumări clare și abordări de supraveghere armonizate.

Băncile cooperatiste pledează pentru reguli proporționale, care evită duplicarea și oferă certitudine juridică, inclusiv excluderea metodelor statistice de lungă durată din domeniile de aplicare a inteligenței artificiale.

În acest scop legea privind inteligența artificială ar trebui implementată în deplină armonie cu DORA, GDPR și alte reguli sectoriale pentru a evita confuzia, atât pentru autoritățile de supraveghere cât și pentru entitățile verificate.

Din perspectiva bancară cooperatistă, eforturile Comisiei Europene de simplificare a reglementărilor reprezintă o mișcare potrivită la momentul potrivit, deoarece atunci când reglementarea este clară, proporțională și previzibilă băncile pot petrece mai puțin timp interpretării complexității și mai mult timp finanțând economia reală, sprijinind IMM-urile, gospodăriile și proiectele locale.

Privind dincolo de orizontul anului 2030, care este viziunea dumneavoastră asupra dezvoltării CREDITCOOP? Cum vedeți evoluția modelului bancar cooperatist într-o lume dominată de digitalizare, inteligență artificială și competiția cu marile grupuri financiare internaționale?

Este evident că marile grupuri bancare internaționale își conslidează pozițiile prin fuziuni și achiziții, exercitând o presiune tot mai mare asupra instituțiilor de credit mai mici, precum și pe cele locale, care sunt nevoite să investească mai mult pentru a-și menține și consolida cota de piață și pentru a rămâne relevante.

Pentru a putea face față concurenței, băncile locale investesc accelerat în transformarea digitală, compensând prin cunoașterea profundă a specificului și a particularităților locale, dar și printr-o prezență teritorială mai extinsă.

Jucătorii locali își propun și trebuie să vină și să contracareze celelalte minusuri printr-o viteză de reacție superioară, procese decizionale rapide, adaptate la specificul național și o relație personalizată cu consumatorii locali și cu antreprenoriatul și IMM-urile locale.

În mediul digital, acolo unde s-a mutat competiția, costurile competiționale s-au redus semnificativ. Marile grupuri vin cu avantajele unor bugete mari de investiții în tehnologie și soluții de AI, dar băncile cu acționariat autohton compensează prin aplicații bancare optimizate specificului zonelor.

Așa cum am mai menționat, rețeaua bancară cooperatistă CREDITCOOP este a doua cea mai mare instituție de credit din România din punct de vedere al numărului de unități totale și prima și cea mai reprezentativă din mediul rural, cu 460 unități operative.

De-a lungul timpului, strategia de dezvoltare organizatorică a rețelei CREDITCOOP a urmărit, în principal, menținerea unei prezențe teritoriale extinse, în special în mediul rural, prin păstrarea unităților operative chiar și în localitățile în care eficiența acestora nu s-a situat întotdeauna la nivelul dorit.

Astfel, în anul 2002 când rețeaua cooperatistă a primit aprobarea BNR ca instituție de credit, aceasta avea 565 de cooperative de credit și 446 sedii secundare, în total 1035 de unități, iar în iulie 2026 rețeaua avea un număr de 30 de bănci cooperatiste și 673 sedii secundare, în total 720 unități.

Aceasta înseamnă o menținere de aproximativ 71% a unităților operative, într-un interval de 25 de ani, în timp ce unitățile operative de la nivelul întregului sistem bancar au scăzut numai în perioada 2009-2026 la jumătate.

La 30 iunie rețeaua bancară cooperatistă CREDITCOOP avea în componență 30 de bănci cooperatiste. Chiar dacă în ultimii ani au avut loc un număr semnificativ de fuziuni, acest proces a trebuit încetinit datorită limitării legislative privind funcționarea unei rețele cu minim 30 de bănci cooperatiste.

În situația în care nu exista acest neajuns legislativ, procesele de fuziune ar fi fost mai accelerate și estimăm că la ora actuală, rețeaua bancară cooperatistă ar fi avut aproximativ 25 de bănci cooperatiste.

Acesta a fost un dezavantaj, mai ales prin faptul că băncile cooperatiste mici nu au putut intra într-o schemă de fuziune, chiar în condițiile în care exista posibilitatea concretă de a fi absorbite de bănci cooperatiste mai mari cu potențial de dezvoltare mai bun.

Spre deosebire de modelul bancar românesc, în care băncile mici chiar dacă și-ar dori să fie preluate de bănci mai mari nu prezintă interes pentru acestea, în sistemul bancar cooperatist băncile mici au fost întotdeauna absorbite de băncile cooperatiste mai mari, extinzând astfel zona de operare și implicit posibilitățile de dezvoltare.

Ne exprimăm speranța că demersul legislativ de modificare a OUG 99, în sensul reducerii la 8 bănci cooperatiste a numărului minim al unităților necesare pentru constituirea unei rețele cooperatiste, inițiat și aprobat de BNR și înaintat pentru finalizarea procesului legislativ la Ministerul Finanțelor, se va soluționa favorabil într-un timp rezonabil.

În perioada următoare modificării legislative menționate, vom putea continua, așa cum este firesc și cum doresc și băncile cooperatiste, în special cele mici, procesele de fuziune la nivelul rețelei cooperatiste.

Astfel, imediat după aprobarea modificării legislative, vom iniția cel puțin cinci procese de fuziune, estimând că, în următorii 2–3 ani, rețeaua cooperatistă CREDITCOOP se va reduce la aproximativ 25 de bănci cooperatiste, urmând ca, până în anul 2030, procesul de consolidare să continue, astfel încât rețeaua să ajungă la 20-22 de bănci cooperatiste.

Acest proces de consolidare se înscrie în tendința manifestată în ultimii ani la nivelul sistemului bancar românesc, tendință care, potrivit evoluțiilor actuale, este de așteptat să continue și în perioada următoare.

Băncile cooperatiste se vor dezvolta în continuare, ca adevărate bănci regionale, tinzând ca în orizontul perioadei care urmează anului 2030, să se apropie de modelul administrativ regional dorit a fi implementat.

Pe măsură ce băncile cooperatiste vor deveni din ce în ce mai puternice și mai bine organizate, extinzându-și aria de operare, acestea vor beneficia de un potențial sporit de dezvoltare, care le va permite să răspundă mai eficient cerințelor tot mai ridicate ale mediului concurențial.

Mihai Săndoiu

Georgeta Clinca