Institutul Național de Statistică a anunțat avansul PIB pe al doilea trimestru din 2025 față de aceeași perioadă a anului anterior la -0,4% pe seria brută, diminuare majorată până la -2% după ajustarea la sezonalitate. Rezultatul S1 2026 față de S1 2025 a fost de -0,7% brut, cu o diminuare semnificativă în termeni sezonieri (-1,6%).
De reținut, evoluția economiei va trebui să fie exact pe dos, în partea a doua a anului curent pentru a mai ajunge la nivelul prognozat recent de Comisia Națională de specialitate, de +0,1% (redus față de valoarea inițială de 1%, utilizată la construcția bugetară). La o distribuție uzuală de 45% din PIB în S1 și 55% din PIB în S2, ar fi nevoie de un nivel de +0,75% în semestrul al doilea din 2024, care apare puțin probabil.
Datele revizuite privind evoluția economiei de la un trimestru la altul pe seria ajustată sezonier arată că România a traversat două recesiuni tehnice, ambele neobservate ca atare la momentul respectiv. Prima, în S1 2024, când se luau măsuri de creșteri de pensii și salarii fără niciun fundament în rezultatele economiei, iar a doua în T4 2025 și T1 2026, mai clară după ce datele pentru începutul acestui an au fost revizuite.
Astfel, a devenit evidentă acordarea unor beneficii salariale și drepturi de pensii exagerate și bazate pe împrumuturi externe în perioadele anterioare. Ceea ce a reclamat ulterior ajustarea unui consum exagerat față de posibilitățile reale, situație care nu a fost conștientizată de populație. Practic, acum nu este vorba de austeritate ci doar de o ajustare, încă parțială, a cheltuielilor la venituri, și la stat și la nivel individual.
Nominal, valorile PIB trimestrial în prețuri curente au fost anunțate la 405.907,7 milioane lei pentru T1 și 494.446,3 milioane lei pentru T2, adică circa 900 miliarde lei în total. Astfel, pentru a se atinge cele 2.056 miliarde lei prognozate de Comisia Națională pentru anul în curs, ar mai fi nevoie de realizări însumate 1.156 miliarde în T3 și T4, adică circa 28% mai mult în partea a doua a lui 2026 decât în prima parte.
Doar construcțiile și spectacolele au avut contribuții pozitive semnificative
Pe categorii de resurse în formarea PIB, evoluții negative în volumul de activitate pe S1 au consemnat comerțul (-3,9%, de unde o influență negativă de -0,9 puncte procentuale pe creșterea PIB), industria (-2,9%, care mai vine cu încă -0,5 pp), tranzacțiile imobiliare, sectorul IT (ambele cu -0,3 pp) și, prin ajustarea salariilor, administrația publică, învățământul și sănătatea (-0,2 pp).
Două domenii au avut efect nul în statistica oficială a avansului PIB, activitățile profesionale și intermedierile financiare, în timp ce agricultura a adus o contribuție marginal pozitivă (+0,1 pp). Singurele sectoare economice cu contribuții pozitivesemnificative au fost construcțiile (+12,3% în volum și +0,7 pp ca influență de PIB) și spectacolele (+11,7% în volum și +0,4 pp).
De remarcat că rezultatul de ansamblu pe valoarea adăugată brută a fost clar negativ (-1 pp) iar declinul a fost redus (prin modalitatea tehnică de calcul a PIB) de creșterea impozitelor nete pe produs (+0,3 pp). Adică ameliorarea rezultatelor din activitatea economică a venit pe bază de metodologie statistică, doar din creșterea impozitării, ceea ce ridică semne de întrebare pentru evoluția economiei pe termen mediu.
Pe partea de utilizare a PIB, se observă consumul final efectiv a scăzut ceva mai puțin decât posibilitățile date de producția internă (-0,8% pe S1 2026). Formarea brută de capital fix a avut un ritm de +2,4% iar variația stocurilor apare ca fiind negativă (-2,2%). Ajustarea consumului s-a făcut prin reducerea deficitului extern în contextul în care exportul de bunuri și servicii a venit cu +0,6 pp la PIB (+1,3% în volum S1 2026 la S1 2025) iar importurile cu -0,7 pp (+1,6% ritm semestru față de același semestru al anului trecut), de unde -0,1 pp efect net pe rezultatul economic.
COMMENTS