Banca Națională a României (BNR) a lansat marți, 29 septembrie 2026, în cadrul unui eveniment, volumul Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală, al doilea studiu din proiectul Economic@BNR, inițiat și coordonat de Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, mediului de afaceri, partenerilor sociali și mediului academic într-un format de tip dezbatere dedicat identificării unor direcții de dezvoltare pe termen lung ale României.
În deschiderea dezbaterii, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat că sustenabilitatea finanțelor publice și a echilibrelor macroeconomice reprezintă o condiție esențială pentru continuarea convergenței României și pentru perspectiva adoptării euro. “Este necesar ca politicile economice să fie atent calibrate, predictibile și, deci, credibile. Doar astfel putem beneficia de investiții care să susțină productivitatea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică sustenabilă”, a transmis Guvernatorul BNR.
La rândul său, Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a evidențiat necesitatea unui parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară, concomitent cu trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative, susținută de productivitate, investiții inteligente și inovare, privind atât motoarele creșterii economice, cât și refacerea echilibrelor financiare ale țării. Calitatea cheltuielilor publice, educația, sănătatea, apărarea, disciplina financiară și creșterea intermedierii financiare reprezintă componentele importante ale sustenabilității. Potrivit Viceguvernatorului BNR: ”Cei aflați astăzi în căutare de miracole economice, de soluții miraculoase, pe termen scurt, trebuie să înțeleagă de ce saltul calitativ al României, prin productivitate, prin investiții inteligente și inovare, necesită ancore adânci și durabile. În ultima instanță, sustenabilitatea înseamnă să ne urmărim obiectivele cu înțelepciune, cu echilibru și cu măsura potrivită”.
Plan de țară pentru următorul deceniu
Moderatorul dezbaterii, jurnalistul Adrian Măniuțiu, le-a lansat participanților la dezbatere provocarea de a identifica o serie de direcții principale de la care România nu ar trebui să se abată în următorii zece ani, indiferent de structurile politice și guvernamentale, “un fel de Plan de țară pe care să începem să îl creionăm împreună, în încercarea de a găsi un consens pe câteva priorități”.
Răspunsurile au conturat direcții convergente, dar din perspective diferite. Fostul Prim-ministru și Ministru al Finanțelor, Theodor Stolojan, a pus accent pe corectarea deficitelor economice și pe monitorizarea permanentă a dezechilibrelor externe. În opinia sa, „România are rezerve uriașe de creștere economică dacă se uită cu atenție la sistemele de alocare a resurselor. (…) România trebuie să redevină atractivă pentru investițiile străine directe, până România va începe să genereze și ea progres tehnologic”.
Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, a evidențiat potențialul consolidării relației economice dintre România și Republica Moldova, rolul investițiilor în energie și securitatea cibernetică. “România a avut un avantaj competitiv în zona IT. E adevărat, cu un stimul fiscal, aşa se întâmplă întotdeauna. Dar se pare că am început să pierdem acest avantaj. Şi atunci poate am putea să venim cu un avantaj competitiv în zona de inteligenţă artificială şi cybersecurity”, a precizat Dragu.
Pentru Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor, România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv în 2030 și să pregătească ulterior aderarea la zona euro. Nazare a declarat că România are nevoie de „mai mult curaj şi de mai mult consens” și de „o înţelegere mai largă” pentru ca anumite elemente ale politicii economice să nu facă parte „din zona de conflict politic extrem”: „Avem nevoie de nişte linii roşii pe care să le ţinem, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic”.
Adrian Câciu, Vicepreședinte – Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, a susținut necesitatea unor reforme structurale reale, în special în administrație, sănătate și educație, precum și a unei reforme a cheltuielilor publice și a utilizării mai eficiente a fondurilor europene. “Am cusut pacientul care şi-a rupt piciorul cu rană deschisă, dar nu am reparat osul. De aceea, noi simţim că structural nu reparăm îndeajuns, pentru că noi doar facem o abordare cantitativă a situaţiei”, a precizat Câciu.
Din perspectiva lui Petrișor Peiu, Senator – Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, securitatea cibernetică și competitivitatea energetică reprezintă direcții strategice ale dezvoltării economice. „Energia este, din punctul nostru de vedere, călcâiul lui Ahile al competitivității economiei românești. De aici pleacă cea mai mare povară care stă pe companiile din România”, a subliniat Peiu.
Radu Timiș, fondator și Președinte – Cris-Tim Holding, a vorbit despre necesitatea ca mediul de afaceri să transforme perioadele de recesiune în oportunități.
Dumitru Costin, Președinte – Blocul Național Sindical, a precizat că “Orice program de guvernare care nu începe, în opinia mea, cu toleranță zero la evaziune fiscală și fraudă și la munca la negru și munca la gri, e un program care nu ne va duce acolo unde vrem”.
La rândul său, Marius Ștefan, fondator și CEO – Autonom Group, a pus accentul pe predictibilitatea fiscală, ca premisă pentru deciziile de investiții și pentru planificarea antreprenorială pe termen lung.
Prima dezbatere organizată sub umbrela Economic@BNR a urmărit, astfel, identificarea unor direcții de politică economică și priorități de dezvoltare pe termen lung, punând la dispoziție analize economice riguroase, pentru mai buna fundamentare a politicilor publice din România.
COMMENTS