„Internaționalizarea” României

În anul 2021, circa 827 mii de persoane au obținut cetățenia unui stat membru UE în care locuiau, un avans de 14% (+98.300 persoane) comparativ cu anul precedent. Tendința de creștere a fost mai pronunțată în Franța (+43.900), Germania (+18.800), Spania (+17.000), Suedia (+9.200) și Austria (+7.200, apropo și de fluxurile de migranți ilegali invocate pentru blocarea accesului României și Bulgariei în Schengen).

Prin contrast, cele mai mari scăderi ale acordării cetățeniei s-au înregistrat în Italia (-10.300 persoane față de anul 2020), Portugalia (-7.600), Grecia (-3.200), Finlanda (-1.200) și Cipru (-800). De reținut, majoritatea covârșitoare (85%) a celor care au devenit europeni cu drepturi depline au provenit din state non-UE sau erau apatrizi. La 1 ianuarie 2022, cetățenii UE reprezentau 94,6% din populația Uniunii.

Principalii beneficiari ai acordării cetățeniei unui stat UE, 2021

În 2021, la fel ca și în 2020, marocanii au format cel mai larg grup între noii cetățeni europeni (86.200 persoane, din care 71% au primit recunoașterea din partea Spaniei sau Franței), peste sirieni (83.500, din care 70% au avut ca destinație Suedia sau Olanda). La mare distanță, apar albanezii (32.300, 70% mutați în Italia) și, atenție, românii (32.300, o treime în Italia).

Peste turci (25.700, din care aproape jumătate au obținut cetțenie germană), brazilieni (20.400, 65% în Portugalia și Italia), algerieni (19.300, patru cincimi în Franța), ucrainieni (18.200, 37% în Polonia sau Italia), ruși (17.300, 45% în Germania și Franța) și pakistanezi (16.600, surprinzător alocați în prporție de 62% către Spania și Italia).

Am prezentat in extenso situația, pentru a vedea în ce companie de poziționăm și cum suntem singurul stat membru UE în top 10 printre cei care se mută cu totul în alt stat membru al Uniunii. Cu mult peste țări mai populate precum Polonia (12.500 persoane) sau Italia (10.000), situație care păstrează neschimbat podiumul pe ultimii ani al unui fenomen care ar trebui să ne dea de gândit.

Precizare importantă, cele mai multe cetățenii în termeni absoluți au fost acordate de Spania (144.000, 17% din totalul UE). Peste cele trei mai mari economii, Franța (130.400, 16%), Germania (130.000, 16%), Italia (121.500, 15%), urmate de o țară cu mult mai mică, precum Suedia (89.400, 11%). Toate acestea însumând trei sferturi din numărul total de naturalizări.

Rata de naturalizare în statele UE, 2021

Rata de naturalizare reprezintă raportul între numărul de persoane care au obținut cetățenia unei țări pe parcursul unui an și numărul total de non-rezidenți din aceeași țară la începutul anului respectiv.

În 2021, cele mai ridicate rate de naturalizare au fost înregistrate în Suedia (10% cetățenii acordate la 100 de nob-rezidenți), urmată de Olanda (5,4%) și, surprinzător, România (4,6%). Țara noastră figurează, astfel, peste țări mai dezvoltate precum Portugalia (3,7%), Belgia și Spania (2,7%).

Pentru referință, precizăm că majoritatea țărilor din fostul bloc estic figurează tocmai la capătul celălat al scalei urmărite statistic, cu valori de 0,2% în Lituania, 0,3% în Letonia, 0,5% în Estonia și 0,7% în Cehia, Slovacia și Croația.

Una peste alta, rezultă că România s-a înscris pe un trend accelerat de „internaționalizare”, similar marilor economii dezvoltate și nu grupului de țări din regiune. Cu consecințe în privința sustenabilității sistemelor de protecție socială și implicații, cu plusuri și minusuri asupra creșterii economice, dincolo de problemele culturale ce vor apare inveitabil pe partea de integrare.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0