Fluxul net de investiții străine directe (ISD) a scăzut semnificativ în anul 2024, până la 5.603 milioane euro (-17% față de nivelul anterior), după ce în 2022 atinsese o valoare record (10.587 milioane €), se arată în raportul de profil al BNR. De reținut, ponderea lor în PIB a scăzut abrupt (de la 3,8% în 2022, la 2,1% în 2023 și doar 1,6% în 2024) la cel mai mic nivel din ultimii zece ani, cu excepția anului pandemiei, 2020 (1,4%)
Stocul ISD a ajuns la 125.035 milioane €, față de un PIB situat la 355.017 milioane €. Astfel, ponderea în rezultatul economic a scăzut la 35,2%, de la 36,4% în 2023 și 37,8% în 2022, în contextul în care ritmul de creștere al ISD s-a situat sub cel al avansului PIB, pe fondul unei stabilități remarcabile a cursului de schimb leu/€. Stocul ISD a fost constituit din 90.833 milioane euro capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (72,6% din total) și 34.202 milioane euro instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (27,4%).
În structură, fluxul net de ISD pe 2024 a fost compus din participații la capitalurile proprii ale investitorilor străini în întreprinderile ISD, în valoare de 4.600 milioane € (-34,2%), compuse din aport la capitalul întreprinderilor ISD în valoare de 1.515 milioane € (în scădere cu -26,8% față de anul 2023) plus profit reinvestit de 3.085 milioane € (-37,4%) și instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și companiile din cadrul grupului acestora, în valoare de 1.002 milioane € (de la -248 milioane € în anul anterior).
Repartizarea ISD în funcție de țara investitorului final (țara de rezidență a entității aflate în vârful lanțului de proprietate din cadrul unui grup de societăți, care nu este controlată de nicio altă entitate – ”Ultimate Investing Country”), indică Germania, direct sau prin intermediul unor filiale din țări intermediare, pe prima poziție în rândul țărilor care au investit în România.
Repartizarea ISD pe țări după criteriul investitorului final
Cu un sold total de 18.662 milioane € (14,9% din total ISD, în creștere cu 0,4 pp), Germania este urmată de Austria (14.077 milioane €, 11,2%, -0,5 pp), Franța (12.851 milioane €, -0,7 pp), SUA (8.338 milioane €, 6,7%, -0,3 pp), Italia (7.244 milioane €, 5,8%, +0,4 pp) și Țările de Jos (6.576 milioane €, 5,2%, -0,6 pp). Foarte interesant, între țările de rezidență a investitorilor finali cu volum ridicat de ISD apare, pe poziția a șaptea, chiar România, cu o sumă de 4.935 milioane € (atenție, cu 26% mai mult față de anul anterior). Acest fapt se explică prin investițiile străine directe pe care rezidenții le-au realizat în propria țară prin intermediul unor filiale înregistrate în străinătate (fenomen de ”round tripping”).
Strict formal, imaginea diferă dacă se iau în calcul principalele țări prin care capitalul străin a intrat în România (investitorul imediat). Aici apar Țările de Jos (25.234 milioane €, 20,2% din soldul total al ISD), Germania (16.472 milioane €, 13,2%), Austria (16.461 milioane €, 13,2%), Cipru (8.666 milioane €, 6,9%), Franța (8.598 milioane €, 6,9%) și Italia (6.626 milioane €, 5,3%). Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului direct a cel puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor ISD din România.
Totodată, soldul net de investiții directe în străinătate (IDS) ale României a crescut anul trecut la 7.794 milioane € (+18,1% față de anul precedent). Țările de Jos (1.542 milioane €), Cipru (1.539 milioane €), Republica Moldova (469 milioane €), Italia (411 milioane €), Franța (321 milioane €), Bulgaria (300 milioane €) și Serbia (250 milioane €) au fost principalele țări de destinație ale acestei categorii de investiții.
Lucrurile se schimbă dramatic atunci când clasificarea se face după criteriul destinației finale a investițiilor făcute de români în străinătate. Astfel, prima apare detașat chiar România (4.162 milioane €), urmată de Republica Moldova (507 milioane €) și Cipru (443 milioane €), ceea ce reflectă utilizarea unor modalități de investire pentru a micșora impozitarea la noi, ceea ce nu e cazul pentru Bulgaria și Serbia, ce apar cu exact aceleași cifre în ambele clasificări.
Veniturile din ISD realizate de nerezidenți, 2014 – 2024
În ceea ce privește veniturile obținute din ISD, acestea s-au situat în 2024 la 10.899 milioane €, valoare mai mică față de anul precedent (-8,1%), după (-6,7% în 2023 față de 2022). Veniturile nete obținute din paticipații la capitalurile proprii au însumat 9.708 milioane € (-9,8%, după -10,3% anterior), în timp ce diferența de 1.192 milioane euro a provenit din dobânzi („doar” +8,3%, după +53,5% anterior), susținute de creșterea ratelor dobânzilor.
Ca evoluție în timp, se poate vedea un declin al veniturilor din participații la capital de la maximul de circa 12 miliarde euro înregistrat în anul 2022, cam cu 50% peste valoarea din 2021 și dublu comparativ cu platoul de circa 6 miliarde euro din intervalul 2018 – 2020. În schimb, creșterea veniturilor nete din dobânzi a fost destul de clară, cu un maxim în 2024 ( în avans moderat față de 2023 dar cu două treimi peste cele din 2022 și duble raportat la 2020 și 2021.
Per total, profiturile obținute din plasamentele străine în România au reprezentat 3,07% din rezultatul economic de anul trecut (în scădere de la 3,65% în 2023) în contextul scăderii importante a fluxurilor de capital. Aceste corelații ar trebui să dea de gândit pentru derularea ulterioară a politicilor economice, atât din perspectiva dimensiunii deficitelor externe cât și a din cea a deficitului bugetar cronic.
COMMENTS