Baza de capitalizare, lichiditatea sporită, încrederea din partea clienţilor şi echipa sudată, călită în criza anterioară, fac din Banca Transilvania un jucător care priveşte cu optimism viitorul. O spune chiar directorul general, Omer Tetik, care crede că există oportunităţi ce trebuie valorificate în orice fază a ciclului economic.
Cum arată bilanţul Băncii Transilvania pe 2019. Există cifrele la sfârşitul primelor trei trimestre, aveţi şi estimările pentru ultimele luni. Sunt mulţumitoare?
Anul 2019 a fost unul interesant pentru toate băncile, nu numai pentru Banca Transilvania. Iar rezultatele, al acest moment, pot spune că sunt peşte aşteptările noastre. Probabil că, la început de an, eram încă sub efectul OuG114 şi de aici o doză suplimentară de pesimism la momentul respectiv. Acest act normativ surprinzător şi nociv ne-a făcut să ne realiniem bugetele.
Oricum 2019 a fost un an plin de provocări. Noi am traversat şi un proces de reacomodare cu noua dimensiune: ştiţi cu toţii că am devenit o bancă mai mare, fapt care presupune schimbări. Încercăm să ne menţinem o bancă *fit* şi să nu devenim o bancă *fat*: eforturile sunt mari, pentru că şi volumele de business sunt din ce în ce mai mari. Vrem cu tot dinadinsul să ne păstrăm acel magnetism pe care clienţii spun că noi îl avem: e şi o onoare dar şi o provocare, o responsabilizare suplimentară.
În 2019 am lansat #NeoBT, noua generaţie de internet şi mobile banking. Noua plaftormă digitală merge bine. Ne aflăm în primul grup de bănci care le oferă clienţilor ApplePay, numărul de tranzacţii pe canalele noastre alternative devine impresionant.
Care sunt principalele cifre la nouă luni?
Planul Băncii Transilvania de a susține economia, antreprenorii şi populația şi la bine, şi la greu dă roade. Acest lucru se vede în magnetismul băncii pentru clienți, care ne-a adus un business în creştere susținută Am acordat peste 165.000 de împrumuturi companiilor şi persoanelor fizice în primele nouă luni ale anului. Activele Grupului BT au ajuns la 86,4 miliarde lei la finalul trimestrului trei, creditele au crescut până la 40,3 miliarde lei, iar depozitele clienţilor au ajuns la 71,4 miliarde lei, din care 49,6 miliarde lei sunt economiile persoanelor fizice, iar 21,8 miliarde lei ale persoanelor juridice.
Profitul net al băncii este de 1.385,04 milioane lei, ca rezultat al eficientizării şi consolidării businessului. Eficienţa operaţională se păstrează la nivel confortabil şi este de 43,95%. Rata expunerilor neperformante, conform indicatorului EBA, era de 4,49% la 30 septembrie 2019 iar gradul de acoperire cu provizioane totale a expunerilor neperformante conform standardelor EBA era de 96%. Solvabilitatea băncii fără profitul anului 2019 este de 18,12%, iar cu profitul inclus aceasta este de 21,10%.
Care sunt aşteptările pentru finalul de an?
A doua parte a anului a venit cu noi şi noi discuţii despre recesiune, criză, etc. Uitându-ne la ceea ce se vorbeşte prin conferinţe avem sentimentul că parcă ne-am supăra dacă chiar nu vine criza. Cifrele noastre nu arată că ne-am apropia de aşa ceva, ceea ce ne face să devenim mai optimişti, fără a renunţa la prudenţă. Nu am avut însă motive pentru a aborda bugetele pe 2020 într-o manieră pesimistă, ci optimistă. În continuare ne concentrăm toate eforturile pe finanțarea României, pe experiența clienților, eficientizarea operațiunilor şi pe investițiile în tehnologie.
Ce riscuri noi au apărut pentru banking în ultima perioadă?
E oarecum normal ca odată ce activele cresc să crească şi riscurile. Important e să le menţinem sub un control strict şi să ne păstrăm mentalitatea de bancă flexibilă, o bancă a antreprenoriatului, care interacţionează în permanenţă cu clienţii săi. Şi dacă tot vorbim de riscuri, trebuie să recunoaştem că atât noi băncile cât şi ceilalţi jucători din pieţele financiare ne confruntăm de ceva vreme cu un val de reglementări, cu noi cerinţe de conformitate ce riscă să ne îndepărteze de clienţi. Mai multe norme, mai multe hârtii, modele de calcul mai complicate. Eu fac parte din generaţia bancherilor vechi şi încă pun preţ pe zicala *old school was the best school*. Şi, în legătură cu digitalizarea, noi nu ne pregătim pentru o eră a digitalizării, întrucât pe noi ne interesează mai mult *figitalizare*. Prezenţa fizică în teritoriu e foarte importantă pentru banca noastră. Noi ne propunem să ne dezvoltăm pe canale cât mai diversificate.
Revenind la pericole şi riscuri, factorul demografic e unul îngrijorător, şi nu numai pentru economie. Dincolo de scăderea numărului de potenţiali clienţi există şi o influenţă directă, concretă, la momentul actual. Este foarte greu să găsim astăzi personal. Dacă în urmă cu câţiva ani aveam o rată anuală de reînnoire a personalului sănătoasă, undeva în media pieţei- 7-8%, astăzi am ajuns la 20%! E foarte mult şi costurile sunt extrem de ridicate, atât pentru recrutare cât şi pentru pregătire. Iar toată această situaţie se repercutează negativ şi asupra clienţilor noştri!
Probabil că unul din factorii care fac ca astăzi să avem sute de posturi neocupate este şi discursul populist de condamnare a băncilor, de considerare a lor drept duşmanul bunăstării populaţiei. E foarte greu astăzi să atragem talente noi în echipa noastră şi e şi mai greu să îi facem să rămână pe termen lung.
Sunteţi o bancă listată: ce avantaje aveţi ca bancă din prezenţa pe piaţa de capital?
Din păcate piaţa noastră de capital nu este atât de dezvoltată pe cât ne-am dori noi. Volumele nu sunt atât de mari dar ne bucură faptul că avem sute de investitori internaţionali din toate colţurile lumii. Dincolo de faptul că prezenţa pe bursă presupune transparenţă totală dar şi un număr destul de mare de raportări, avem şi multe lucruri de câştigat. Şi o să vă dau şi un exemplu. Avem teleconferinţe periodice cu investitori şi analişti de pe întreg mapamondul. Primim astfel de la aceştia, fie că sunt în Singapore sau Canada, un feedback de foarte mare calitate, extrem de preţios. Noi, din interior, uneori nu vedem unele lucruri ce exced planurilor şi proiectelor noastre. Or aceşti oameni le văd din afara şi ni le aduc la cunoştinţă. Este cea mai bună şi mai sinceră consultanţă! Prin prezenţa pe bursă toată lumea, de la investitori al competitori, îşi cunoaşte performanţele. Până acum am fost o bancă cu focusul orientat creştere cantitativă. Am trecut la o nouă etapă, în care accentul va fi pus pe calitate, pe eficienţă, rentabilitate şi o relaţie cât mai sănătoasă cu clienţii noştri.
Băncile centrale continuă *politica banilor ieftini*. E decizia corectă?
Ştiţi probabil că şi eu am studiat economia. E destul de greu să faci prognoze într-o lume în schimbare, într-o lume cuprinsă de febra digitalizării. Lucrăm cu modele şi factori noi, dar folosim doctrine din anii *30. Cred totuşi că peste 50 de ani cineva va analiza lucrurile mult mai bine.
Din punctul de vedere al dobânzii, băncile centrale sunt destul de limitate, canalele lor de intervenţie sunt limitate. E oarecum normal, dacă toată lumea discută de apropierea unei crize, să fie ţinute dobânzile la un nivel jos. Pentru a preîntâmpina şi a limita efectele unei crize e bine ca băncile comerciale să poată să le ofere antreprenorilor credite ieftine. Nu vedem o schimbare de trend majoră pe termen scurt. Se tot încearcă aducerea în discuţie a exemplului Japoniei, care deşi a menţinut dobânzi joase seci de ani tot se confruntă cu recesiunea. O comparaţie Europa-Japonia sau România-Japonia e greu de făcut, chiar şi ţinând numai cont de faptul că între ele este un gap de vârstă medie a populaţiei de trei decenii.
Cum vedeţi bankingul viitorului?
Nu avem o viziune foarte clară. Desigur există elemente ce se văd clar încă de pe acum: bankingul merge către costumizarea pe nevoile clienţilor, pe digitalizare. Clienţii sunt din ce în ce mai informaţi şi educaţi, au la dispoziţie mai multe instrumente financiare, platforme de tranzacţionare. Intrarea băncilor în competiţie cu fintechurile, care setează clienţilor un nivel ridicat de aşteptări, le va schimba şi obliga să optimizeze procesele, să devină mai rapide în servisare.
Aceste noi entităţi concurente ne pot şi ajuta în procesul de optimizare a businessului: ele pot prelua anumite servicii costisitoare pentru bănci cum ar fi gestionarea cash-ului. E nevoie însă ca în timp acestea să fie şi ele bine reglementate, pentru a se asigura o competiţie corectă şi a se evita contaminarea bankingului în cazul unor eventuale probleme în tabăra entităţilor tehno-financiare.
Fintechurile vor muşca din cota de piaţă a băncilor, dar nu mă aştept ca peste 5-10 ani să găsim în piaţă doar 10 bănci. Cu siguranţă vor fi mai multe, chiar dacă vor fi mai numeroase cele de nişă. Să nu uităm că noi avem 35 de bănci iar Germania peste 1000. Iar diferenţa între cele două economii nu e la fel de mare.
Desigur bankingul se va schimba, agenţiile bancare vor fi altfel, prezenţa fizică va fi altfel, comportamentul ofiţerilor bancar va fi altfel.
COMMENTS