Interviu cu Philip Aarsman, Managing Director, Business Lease România
2025 a marcat pentru Businesss Lease România un deceniu de activitate, perioadă la finalul căreia s-a plasat în seria primilor cinci jucători din piața locală de leasing operațional. A fost anul în care activitatea sa a cunoscut o creștere moderată, pusă sub semnul prudenței într-un mediu economic imprevizibil și volatil. Conform conducerii la vârf a companiei, în 2026 clienții își calibrează mai bine alegerile legate de soluțiile de leasing operațional având în vedere utilizarea reală a mașinilor, în condițiile unor costuri în creștere și în acest sector. Apoi, în prezent, pentru compania de leasing operațional devine tot mai important rolul acesteia de partener și consultant în relația cu clientul. Mai mult, leasingul operațional a devenit nu doar o soluție de finanțare, ci un instrument de optimizare a activității economice a clientului. Toate aceste idei sunt dezvoltate pentru cititorii revistei noastre de Philip Aarsman, Managing Director, pe baza experienței sale de peste 10 ani în fruntea companiei.
Pentru 2025, ați avut prevăzută o creștere moderată a companiei, dar solidă. Realitatea business-ului a adeverit acest deziderat?
Da, și cred că este important de spus că această creștere nu a fost întâmplătoare. A fost rezultatul unei abordări prudente, dar consecvente, într-un context care a rămas volatil.
Pentru Business Lease România, 2025 a confirmat că există un apetit real în piață pentru soluții de mobilitate care aduc control și predictibilitate. Nu am urmărit creșteri accelerate, ci sustenabile, și cred că acest lucru s-a reflectat atât în portofoliul de clienți, cât și în calitatea proiectelor pe care le-am dezvoltat.
În același timp, a fost un an în care am devenit mai relevanți în discuțiile de business ale clienților noștri. Leasingul operațional nu mai este perceput doar ca o soluție de finanțare, ci ca un instrument de optimizare, iar această schimbare de perspectivă a susținut evoluția noastră.
Ce ne puteți spune despre structura flotei BLRO și cum anume a fost modelată aceasta în 2025 spre a răspunde așteptărilor clienților?
Structura flotei a devenit, poate mai mult ca niciodată, rezultatul unor decizii foarte pragmatice.
În 2025, am observat o tendință clară către echilibru. Dacă în anii anteriori exista o presiune mai mare pe electrificare, anul acesta a adus o abordare mai matură: clienții au început să își calibreze alegerile în funcție de utilizarea reală, nu doar în funcție de obiective generale sau de contextul de reglementare.
Astfel, flotele au devenit în mai mare măsură mixte. Vehiculele electrice și hibride au continuat să crească acolo unde infrastructura și profilul de utilizare o permit, în timp ce motorizările convenționale, în special diesel, au rămas relevante în zonele unde eficiența operațională este critică. Din perspectiva Business Lease România, rolul nostru a fost să facilităm această calibrare, oferind date și instrumente care să susțină decizii corecte, nu neapărat „la modă”.
Într-un an foarte complicat, cu multe costuri în creștere, cum ați tratat costul leasingului operațional la nivel de companie?
Cred că cel mai important lucru a fost să nu tratăm costul în mod izolat. Într-un context în care inflația, costurile de finanțare și cele operaționale au crescut, reacția instinctivă ar fi fost să ne concentrăm exclusiv pe ajustarea prețurilor. Noi am ales o abordare mai echilibrată. Ne-am uitat la structura costurilor în ansamblu și la modul în care putem optimiza fiecare componentă: de la procese interne, la parteneriate și până la modul în care configurăm soluțiile pentru clienți.
În același timp, am încercat să aducem mai multă transparență în discuțiile cu clienții. Într-o perioadă volatilă, predictibilitatea devine mai valoroasă decât costul minim. Iar leasingul operațional, atunci când este structurat corect, poate oferi exact acest tip de stabilitate.
După cum ne-ați declarat anterior, pentru 2026 v-ați propus o dezvoltare a companiei în câteva direcții importante – eficiență operațională și adaptabilitate, digitalizare aplicată, instrumente care reduc timpul de lucru, costurile și zonele de risc. Mai precis, ce anume înseamnă aceste obiective?
Pentru noi, aceste direcții nu sunt concepte abstracte, ci lucruri foarte concrete, care țin de modul în care lucrăm zi de zi. Eficiența operațională înseamnă, în primul rând, simplificare. De exemplu, reducerea timpului de livrare a unei mașini sau scurtarea proceselor administrative pentru cliențí, de la aprobări interne până la gestionarea daunelor sau a intervențiilor în service. Sunt lucruri mici dar care, cumulate, fac diferența în experiența clientului și în costurile reale. Digitalizarea aplicată înseamnă să folosim datele acolo unde contează. De exemplu, să oferim clienților acces rapid la informații despre costurile flotei, utilizare sau deviații față de buget, astfel încât să poată lua decizii informate în timp real, nu retrospectiv. Nu este vorba doar de a muta procesele în online, ci de a transforma datele în instrumente de decizie.
În zona de risc, ne uităm foarte concret la capacitatea de a anticipa variațiile. De exemplu, în modul în care structurăm contractele, în alegerea mixului de vehicule sau în monitorizarea costurilor operaționale, astfel încât să putem reacționa din timp, nu după ce impactul s-a produs. În esență, toate aceste direcții converg către același obiectiv: mai mult control și mai puțină incertitudine, atât pentru noi, cât și pentru clienți.
Care sunt principalele idei care se desprind din analiza realizată de companie în 2025 cu privire la piața de leasing operațional din România?
Analiza pe care am realizat-o în 2025 confirmă, în primul rând, o maturizare clară a pieței. Vedem că majoritatea companiilor au deja o politică de flotă bine definită și, mai important, aceasta este respectată în mod consistent. Asta arată că mobilitatea nu mai este tratată ad-hoc, ci ca o zonă structurată, integrată în modul de funcționare al companiei. În același timp, leasingul operațional s-a consolidat ca principal model de achiziție. Este deja soluția dominantă în piață, ceea ce confirmă că organizațiile caută predictibilitate și externalizarea complexității, nu doar finanțare. Un alt insight important ține de structura flotelor. Deși electrificarea este pe agenda multor companii, realitatea arată că flotele rămân, în continuare, predominant convenționale. Dieselul și benzina domină, iar vehiculele electrice au încă o pondere redusă. În același timp, există intenție, dar nu întotdeauna un plan concret sau imediat de tranziție. Cred că acest lucru spune foarte clar că piața a intrat într-o etapă mai pragmatică. Electrificarea nu mai este o decizie de imagine, ci una care trebuie să fie susținută de infrastructură, costuri și utilizare reală. Un alt aspect relevant este legat de preocupările companiilor. Costul rămâne principala grijă, dar nu în sensul de „cel mai mic preț”, ci în ideea de control și predictibilitate. În paralel, apar tot mai des teme precum siguranța utilizatorilor sau eficiența operațională. În esență, piața se mută de la reacție la planificare. De la decizii punctuale, la politici coerente de mobilitate. Iar pentru noi, la Business Lease România, acest lucru înseamnă că rolul de partener și consultant devine din ce în ce mai important.
Asociația Producătorilor și Importatorilor Auto din România – APIA a adunat anul acesta semnături pentru o petiție a sa vizând modificarea impozitului auto, în ideea unei taxări care să țină seama inclusiv de emisiile de CO2, anul de fabricație și tehnologiile verzi. Cum anume stau lucrurile din acest punct de vedere în țările în care grupul din care faceți parte este prezent?
În principiu, o taxare bazată pe emisii este o direcție logică și aliniată la tendințele europene.
În majoritatea piețelor în care grupul nostru este prezent, există deja forme de taxare care încurajează vehiculele cu emisii reduse și descurajează utilizarea celor mai poluante. Aceste mecanisme funcționează însă atunci când sunt predictibile și implementate gradual. Cheia este echilibrul. O astfel de taxare poate accelera modernizarea parcului auto, dar trebuie să țină cont și de realitățile economice și de infrastructură din România. Dacă este construită corect, poate deveni un instrument util pentru tranziția către o mobilitate mai sustenabilă. Dacă este introdusă abrupt sau fără o logică clară, riscă să creeze dezechilibre. Din această perspectivă, dialogul între autorități și industrie este esențial.
Coralia Popescu
Interviu cu Philip Aarsman, Managing Director, Business Lease România, publicat în revista FINLEASING, ediția aprilie 2026
COMMENTS