În semestrul 1 din 2023, România se afla printre țările UE cu a treia cea mai redusă rată de ocupare a populației de 15 – 64 ani, 63%, după Italia și Grecia și cu a douăsprezecea cea mai mare intensitate a muncii măsurată ca număr mediu al orelor lucrate de o persoană ocupată (Fig. 1), ce a corespuns cu 113 zile de câte 8 ore din cele 124 de zile lucrătoare ale semestrului. În raport cu regiunea, intensitatea muncii din România este mai redusă cu aproape 10% față de Polonia, care are cea mai mare intensitate a muncii din UE, și cu 1,2% față de Cehia, dar mai mare cu 4,4% comparativ cu Ungaria.
Reducerea semnificativă a ritmului anual PIB în semestrul 1 2023, față de ritmul anual din semestrul 1 2022, a afectat și dinamica ocupării. Doar în România PIB a continuat să crească în semestrul 1 2023, deși cu un ritm anual mult încetinit comparativ cu cel din semestrul 1 2022 (1,7% față de 5,6%). În țările din regiune, PIB s-a contractat în semestrul 1 2023, după creșteri anuale semnificative în semestrul 1 2022: în Cehia cu 0,6% după creșterea de 4,2%, în Ungaria cu 1,8% după creșterea de 7,3%, în Polonia cu 0,8% după creșterea de 8%, iar în Germania, care este principalul partener comercial al regiunii, cu 0,3% după creșterea de 2,9% (Fig. 2). Impactul acestor evoluții asupra ocupării a fost diferit.
În România, încetinirea creșterii PIB a determinat reducerea numărului persoanelor ocupate și păstrarea numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată (Fig. 3). În țările din regiune, unde PIB s-a contractat, numărul persoanelor ocupate a continuat să crească, cu excepția Ungariei unde a stagnat, iar numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupată s-a redus. În Germania, atât numărul de persoane ocupate cât și numărul mediu de ore lucrate a continuat să crească.
În România, numărul persoanelor ocupate a scăzut în servicii și industrie și a crescut în construcții și agricultură, contribuția negativă a primelor două sectoare la ritmul total al persoanelor ocupate depășind contribuția pozitivă a celorlalte două sectoare (Fig. 4). Reducerea populației ocupate în servicii, sector care a continuat să fie motorul de creștere PIB în ciuda tracțiunii mai reduse comparativ cu semestrul 1 2022, indică faptul că piața se așteaptă ca slăbiciunea cererii pentru servicii să persiste. În țările din regiune, populația ocupată din servicii a continuat să crească și a constituit principalul motor de creștere a populației ocupate.
Dinamica intensității muncii nu s-a modificat în România, numărul mediu de ore lucrate pe persoană ocupată s-a păstrat, ceea ce indică faptul că numărul total al orelor lucrate și numărul persoanelor ocupate a evoluat in tandem (Fig.5). În Cehia și Ungaria, intensitatea muncii a avut o tendință de creștere în perioada cu creștere economică alertă și o tendință de scădere în perioada de contracție economică. În Polonia și Germania, scăderea intensității muncii a avut loc încă din perioada de avânt economic indicând că piața a anticipat scăderea ce a urmat.
De ce în România, spre deosebire de celelalte țări din regiune, ajustarea ocupării se face mai degrabă pe partea extensivă, a numărului de persoane ocupate, și nu pe partea intensivă, a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată? Motivul principal este că piața muncii este mai relaxată decât în țările din regiune și astfel procesul de angajare/concediere este considerat mai puțin costisitor decât modificarea numărului de ore lucrate pe persoană ocupată, angajarea cu normă parțială și/sau cu contract temporar fiind prea puțin utilizată. Pe de o parte, în semestrul 1 din 2023, rata șomajului standard și rata somajului extins (5,5%, 9,3%) s-au situat peste nivelul țărilor din regiune (2,5%, 6,5%) în Cehia, (2,7%, 4,8%) în Polonia, (4%, 5,9%) în Ungaria, (2,9%, 6,8%) în Germania (Fig. 6).
Pe de altă parte, ponderea în populația ocupată a celor cu normă parțială (3,6% față de 5,9% în Cehia, 5,6% în Polonia, 4,3% în Ungaria și 30,1% în Germania) și a celor cu contract temporar (1,4% față de 15% în Polonia, 5,8% în Cehia, 5,3% în Ungaria și 9,7% în Germania) a fost sistematic sub nivelul înregistrat în țările din regiune în ultimii 5 ani (Fig. 7). Se poate, de asemenea, ca piața muncii din România să perceapă cauzele încetinirii PIB ca fiind de durată și din acest motiv o parte din populația ocupată ca fiind supradimensionată.
COMMENTS