-->

Part-time – full tax!

Part-time – full tax!

Una dintre cele mai controversate prevederi ale Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 („OG 16/2022”), cea cu privire la regimul fiscal aplicabil contractelor part-time, intră în vigoare din această lună, august 2022.

Concret :

–      punctul 68 din OG 16/2022 prevede că baza de calcul al CAS (25%) datorată de persoanele care au încheiat un contract de munca cu timp parțial nu poate fi mai mică decât salariul minim;

–      conform punctului 80 din OG 16/2022, prevederea se aplică și în cazul CASS (10%), pentru care, de asemenea, baza de calcul nu poate fi mai mică decât salariul minim;

–      fac excepție de la această nouă regulă elevii, studenții, ucenicii, persoanele cu dizabilități, pensionarii pentru limită de vârstă, precum și persoanele care au încheiate mai multe contracte de muncă cu timp parțial, pentru care suma salariilor depășește salariul minim;

–      diferența dintre CAS, respectiv CASS calculate pentru salariul minim și cele pentru salariul efectiv este suportată – cum altfel? – de către angajator, în numele angajatului.

Practic, un angajator care are un angajat part-time va trebui să suporte un cost suplimentar egal cu 35% din diferența dintre salariul minim și salariul convenit cu angajatul. Luând exemplul extrem al unui contract part-time de 2 h, pentru un salariu egal cu ¼ din salariul minim (640 lei brut), costul suplimentar al angajatorului va fi de 668 lei (mai mult decât dublu), ceea ce înseamnă că, pentru a plăti un salariu net de 375 lei, angajatorul va suporta un cost total de 1.308 lei, de 3,5 ori mai mare decât salariul net…

Din nota de fundamentare a OG 16/2022 nu rezultă care este motivul pentru care a fost necesară adoptarea acestei măsuri de evidentă supra-taxare a contractelor part-time. Nu știm nici măcar câți bani estimează Guvernul că va colecta suplimentar la buget, secțiunea a 4-a din nota de fundamentare specificând, pentru 2022, venituri suplimentare din contribuții de asigurări de 366,2 milioane lei (5 luni), dar cea mai mare parte din această sumă este datorată reducerii plafonului de la 30.000 lei/lună la 10.000 lei/lună pentru scutirea la plata CASS pentru angajații din construcții, producția de materiale de construcții, agricultură și industria alimentară…

De altfel, o prevedere identică a mai fost introdusă recent în legislația fiscală, prin Ordonanța de urgență nr. 79/2017 („OUG 17/2017”) și a fost în vigoare timp de 2 ani, din ianuarie 2018 până în decembrie 2019, fiind abrogată în mod expres prin Legea nr. 263/2019. Care au fost implicațiile prevederii introduse în 2018? Câte contracte de muncă part-time au fost transformate în contracte de muncă full-time și câte astfel de contracte au dispărut pur și simplu? Care a fost impactul bugetar al acelei măsuri ? De ce a decis Parlamentul să o abroge? Care a fost impactul bugetar al acestei abrogări? A crescut cumva abuzul de contracte part‑time? Daca da, cum s-a constatat abuzul? Au fost controale de la ITM sau ANAF care au identificat probleme? Daca da, ce sancțiuni au fost aplicate? Aceste întrebări ar fi trebuit să își găsească răspuns în nota de fundamentare a OG 16/2022, răspunsuri care să justifice reintroducerea măsurii. Din păcate însă, acestea nu există. De altfel, nota de fundamentare nu conține niciun fel de referire, nici măcar o scurtă descriere a măsurii adoptate…

Nota de fundamentare a Legii nr. 263/2019 oferă însă răspuns la motivul pentru care prevederea introdusă prin OUG 79/2017 a fost eliminată:

« Cele mai multe dintre măsurile de majorare ale unor impozite sau taxe au produs efecte negative, în special asupra capitalurilor românești, acestea materializându-se într-o pierdere constantă de competitivitate prin costuri, generată, în primul rând, prin (…) creșterea costurilor fiscale cu forța de muncă, în special prin supra-impozitarea contractelor cu orar parțial de muncă, accentuând și mai puternic șomajul în rândul tinerilor, în special pentru categoria de vârstă 15-24 de ani (…) ;

 – Supra-impozitarea contractelor de muncă part-time a accentuat și mai puternic șomajul în rândul tinerilor (în special în rândul studenților și tinerilor absolvenți de liceu) și a accentuat munca la negru în unele sectoare de activitate. »

Cu alte cuvinte, măsura introdusă prin OUG 79/2017 (aceeași cu cea reintrodusa prin OG 16/2022) a fost abrogată prin Legea nr. 263/2019 pentru că a produs exclusiv efecte negative (pierderea de competitivitate la companii cu capital românesc, creșterea șomajului). Și atunci, de ce a fost reintrodusă? Nu știm. Ce știm însă este că astfel de măsuri, profund inechitabile, introduse și reintroduse prin ordonanțe de către guverne (diferite!) ce pleacă de la premisa că angajatorii care încheie astfel de contracte o fac ca să fure, nu generează deloc încredere în capacitatea guvernanților de a găsi soluții viabile la criza majoră prin care este evident că trece bugetul țării.

Practic, măsura este și o declarație de neputință a autorităților care, prin adoptarea ei, aleg să sancționeze inclusiv pe contribuabilii onești pentru propria incapacitate de a reduce flagelul muncii la gri…

Gabriel Biriș

Avocat

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0