-->

Emil BITULEANU, CEO, Libra Internet Bank: O bancă trebuie să funcționeze simplu, clar, ca o aplicație de tehnologie fără nevoie de instrucțiuni

Emil BITULEANU, CEO, Libra Internet Bank: O bancă trebuie să funcționeze simplu, clar, ca o aplicație de tehnologie fără nevoie de instrucțiuni

„Meritul principal al cifrelor bilanțiere bune din dreptul băncilor comerciale aparține în mare parte clienților, care în toată această perioadă au demonstrat reziliență, sănătate financiară și capacitate de adaptare. Sunt optimist că sistemul bancar are soliditatea și maturitatea necesare pentru a reduce la minimum posibil costurile unei eventuale crize economice. Efectele digitalizării sunt din ce în ce mai vizibile: activitatea bancară se eficientizează după perioada pandemică. Nu cred că permanentizarea unui sistem de moratorii este o soluție viabilă pe termen lung”, spune Emil Bituleanu, CEO al Libra Internet Bank, în interviul acordat revistei Piața Financiară în data de 21 iulie.

Cum apreciați că a trecut sistemul bancar românesc peste perioada pandemică: ce plusuri și ce minusuri am putea nota? Dar pentru Libra Internet Bank?

Putem spune că sistemul bancar românesc a trecut foarte bine peste perioada pandemică, demonstrând soliditate și maturitate. Totodată, prin raportare la crizele anterioare, percepția publicului și nivelul de încredere față de bănci sunt la un nivel mult mai bun. În plus, programele guvernamentale inițiate în primul an al pandemiei au avut un impact pozitiv. Cred însă că meritul principal este cel al clienților, care în toată această perioadă au demonstrat reziliență, sănătate financiară și capacitate de adaptare.

Toate aceste elemente au făcut ca scenariul cel mai pesimist al creșterii NPL să nu se materializeze după expirarea moratoriilor. Nici la nivel sistemic, nici în cazul băncii noastre. Astfel, la finalul anului 2021, neperformanța creditelor Libra Internet Bank (credite neperformante/credite) s-a situat în jurul valorii de 1,9%, în continuare mult sub media pieței.

După un an 2020 marcat de un efort general de adaptare din partea sistemului bancar, în 2021 am asistat la o intensificare a activității de creditare, iar valoarea activelor celor 34 de bănci din România a crescut cu 14% față de anul precedent.

Pentru Libra Internet Bank, anul trecut a însemnat revenirea la linia firească de creștere a băncii. Cel de-al doilea an al pandemiei a demonstrat încă o dată că strategia noastră orientată către industrii fără expuneri majore este una sustenabilă, echilibrată și agilă.

Libra Internet Bank generează încredere în rândul clienților și este, în acest moment, unul dintre finanțatorii importanți ai economiei românești. În 2021, acest lucru s-a concretizat prin extinderea cu o treime a bazei de clienți și prin cele aproape 4 miliarde lei credite noi acordate pe parcursul anului. Totodată, banca a înregistrat un nivel foarte bun de profitabilitate și creșteri importante ale principalilor indicatori de business: 31% la active, 21% la soldul surselor atrase și 17% la soldul creditelor.

Mulți specialiști prevestesc că ne așteaptă un ”tsunami financiar”: are sistemul bancar românesc capacitatea de a rezista? Cu ce costuri?

Există mai multe abordări cu privire la perioada pe care o traversăm și la perspectivele de evoluție. Inerent, acest lucru continuă să determine diferențe de opinie, părerile putând varia de la alb la negru. Adevărul este însă că nimeni nu deține adevărul. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie analizate în detaliu toate situațiile și scenariile posibile.

În cazul Libra, ținem cont de toate argumentele, pentru a fi în măsură să luăm de fiecare dată cele mai bune decizii. De exemplu, anul acesta am decis să ne luăm consultanță pe segmentele pe care le abordăm în mod specializat și să ne recalibrăm unele produse, pentru a răspunde particularităților anumitor zone de business.

Cât despre sistemul bancar în general, cu siguranță acesta va putea depăși orice adversitate. De altfel, nici nu există altă opțiune, având în vedere că bankingul este un sector esențial al societății, fiind parte integrantă a mecanismelor sale fundamentale de funcțio­nare, ca și sistemul energetic, industria, sistemul sanitar, transporturile ș.a.m.d.

În privința potențialelor costuri pe care băncile le-ar putea plăti în eventualitatea acestui ”worst case scenario” la care vă referiți, cred că acestea vor fi cu atât mai mici cu cât mai pregătit se va dovedi sistemul bancar. Iar dacă judecăm după modul în care băncile au reușit să gestioneze cele mai dificile momente ale perioadei pandemice, atunci când am asistat la suspendarea în intregime a anumitor activități economice, sunt optimist că sistemul bancar are soliditatea și maturitatea necesare pentru a reduce aceste eventuale costuri la minimum posibil.

Cum ați caracteriza această primă parte a anului 2022, cu tensiunile geopolitice aferente, pentru sistemul bancar românesc, în general, și pentru Libra Internet Bank, în particular?

Neașteptată, cu multe necunoscute. La finalul lui 2021, ne pregăteam să ieșim din pandemie și veneam după un an în care economia s-a mișcat bine. Lucrurile păreau să revină la normal, iar prognoza pentru economia UE era una de creștere prelungită.

Dar iată că a apărut acest conflict militar din Ucraina, care a schimbat din nou radical datele problemei și a sporit foarte mult incertitudinea. Evoluția conflictului impactează, în acest moment, toate economiile lumii și crește substanțial numărul variabilelor care trebuie luate în calcul în luarea deciziilor.

Ținând cont de noua conjunctură, până acum cifrele de la nivelul sistemului bancar, în general, și cele de la nivelul Libra, în particular, continuă să arate bine. Conform Raportului asupra stabilității financiare al BNR, din iunie 2022, sectorul bancar din România a înregistrat, în primul trimestru de anul acesta, un profit net de 2 miliarde lei, cu 4% mai mare decât în trimestrul I al anului trecut, iar cota de piață cumulată a băncilor cu rezultate financiare negative este sub 1%.

Vestea bună este că băncile din România sunt solide, bine capitalizate și fără expunere directă la Rusia sau Ucraina. Urmărim însă cu mare atenție tot ce se întâmplă și actualizăm în timp real principalele scenarii posibile, pentru a fi în măsură să facem ajustările potrivite, în momentele potrivite.

În tabelul sintetic cu ”semaforul EBA” sistemul bancar are un roșu, două galbene și cinci verzi: acel roșu vine la indicatorul raport cost/venit. Ce pot face băncile pentru a aduce acest raport sub pragul dorit de EBA și implicit de acționari – cel de 50%?

Răspunsul este simplu: creșterea productivității. Dacă ne referim la sectorul bancar românesc, deși vorbim despre o poziționare recurentă a indicatorului cost/venit în intervalul de risc mediu (conform limitelor prudențiale ale EBA), România stă totuși mai bine la acest capitol, raportat la media europeană.

La nivel UE, în ultimii ani, numărul sucursalelor bancare a scăzut într-un ritm semnificativ mai mare decât cel al angajaților. Analizând datele publicate pe site-ul Băncii Centrale Europene, putem observa că acest decalaj începe să se reducă: de la o scădere de 8.62% a numărului unităților bancare (în 2020) la numai 1.98% (în 2021); iar în privința numărului de angajați, de la o scădere de 1.55% (în 2020), la numai 0.85% (în 2021). Sunt cifre care arată că activitatea bancară se eficientizează după perioada pandemică marcată de accelerarea investițiilor în digitalizare.

În același timp, valoarea activelor bancare a crescut, în special în 2021. Cu alte cuvinte, un salariat din banking gestionează astăzi un număr mai mare de active decât înainte. Totodată, venitul per angajat (income per employee) este și el în creștere. În concluzie, cheia este continuarea creșterii productivității angajaților, coroborată cu atingerea unui nivelul optim de digitalizare.

Cum vedeți evoluția creditării în acest an? Pe ce paliere ale Libra Internet Bank vedeți cele mai bune rezultate? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economic fragilă a României?

Ne propunem să realizăm cifrele bugetate pentru anul acesta și suntem optimiști că vom reuși acest lucru. Facem ajustările necesare, fără a ne abate de la principalii noștri piloni de creștere. Cu alte cuvinte, rămânem dinamici în decizii și consistenți în strategie, păstrând direcțiile principale în care ne-am specializat: profesii liberale, agricultură și real estate. Ca element de noutate, anul acesta ne-am inten­sificat abordarea sectorului energetic, în general, și a energiei verzi, în special. Bineînțeles, continuăm să punem accent pe IT&Tech și pe asigurarea unor fluxuri și procese operaționale fluide și solide.

În privința rolului băncilor în economie, cred că lucrurile trebuie analizate în ansamblu. În primul rând, vorbim despre un ecosistem din care băncile, alături de stat și de ceilalți actori ai societății fac parte integrantă. În acest ecosistem, funcțiile și rolurile părților implicate se găsesc într-o permanentă relaționare și, în anumite zone, chiar în relații de interde­pendență. De aceea, cred mai curând într-o abordare integrată a funcționării economice, în care fiecare actor implicat (inclusiv băncile) își duce la îndeplinire cu profesionalism și bună credință rolul ce îi revine.

Semafoarele galbene se referă la NPL și respectiv la credite aflate în restructurare. Mai e loc de curățare a bilanțurilor: cât de probabilă e reinflamarea ratei creditelor neperformante și urcarea ei spre 10%, cum estima chiar BNR la finele anului trecut?

Bilanțurile băncilor românești sunt aproximativ la nivel european. Deci, ne-am aliniat. Totuși, o creștere a ratei creditelor neperformante rămâne un scenariu posibil, pe fondul stresului economic provocat de con­flictul din Ucraina, de creșterea prețului la energie și la materiile prime, de inflație și de problemele survenite în lanțurile de pro­ducție/aprovizionare.

Crizele par a le da mereu idei proaste celor din politica românească. Ceva de genul acesta pare a fi și o nouă amânare a ratelor: e necesară, în acest moment,o astfel de măsură? Cu ce riscuri vine ea la pachet? 

Spre deosebire de situația pandemică, acum nu asistăm la închiderea sistematică a unor industrii întregi și nici la un trend european de aplicare a moratoriilor. Fără îndoială că riscuri există și vor exista întotdeauna, motiv pentru care nu cred că permanentizarea unui sistem de moratorii este o soluție viabilă pe termen lung. În plus, șomajul se menține la un nivel relativ scăzut, ceea ce înseamnă că piața muncii continuă să ofere oportunități celor interesați.

Din toate aceste motive, sunt mai curând adeptul unei abordări punctuale axate pe relația directă dintre client și bancă, cu soluții calibrate la nevoile individuale ale clientului, în detrimentul unei abordări general aplicabile, prin care clienții aflați în dificultate ajung, după expirarea moratoriului, să plătească sume mai mari rezultate din acumularea dobânzilor (aflate în creștere, în această perioadă).

Bineînțeles, una dintre datoriile funda­mentale ale autorităților este să vină în ajutorul celor care au nevoie de ajutor, ceea ce autoritățile au făcut foarte bine în perioada pandemică. Atunci, însă, deciziile au venit în mod coordonat într-un cadru european unitar, iar acest lucru a avut o contribuție importantă la eficiența măsurilor.

Ce va însemna normalitate în ceea ce privește prețul banilor, într-un viitor nu prea îndepărtat?

Având în vedere contextul geopolitic și implicațiile acestuia asupra economiilor, în acest moment există foarte multe variabile, iar previziunile sunt greu de făcut. În mod obiectiv, ceea ce observăm peste tot este că remunerarea banilor este sub nivelul inflației, iar România nu face excepție. Totuși, creșterile dobânzilor la depozite sunt evidente, trendul fiind de reducere a decalajului inflație – depozite, atât în Europa (inclusiv în România), cât și pe piața americană.

Conform previziunilor intermediare publi­cate vara aceasta de către Comisia Europeană, se așteaptă ca economia UE să înregistreze o creștere de 2,7 % în 2022, în timp ce economia României ar urma să înregistreze o creștere de 3,9%. Asistăm, deci, la o revizuire pozitivă a prognozei pentru România, pe fondul unei creșteri de 5,2% a PIB-ului real, în primul trimestru. În privința creșterii inflației, Comisia Europeană preconizează ca după maximele din 2022, aceasta să se pondereze pe parcursul anului viitor.

Lucrurile se găsesc într-o permanentă dinamică, iar previziunile sunt constant revizuite. Rămâne așadar de văzut cum va evolua situația, în contextul conflictului din Ucraina și al implicațiilor acestuia asupra țărilor europene și nu numai.

La momentul actual avem un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar: cum poate fi păstrat acesta, cum putem încuraja românii să economisească în continuare?

Din perspectiva prudențială, este bine că acest raport este subunitar în cazul României, având în vedere creșterea inflației și contextul geopolitic vulnerabil. Totodată, cred că trendul reducerii decalajului dintre inflație și dobânzile la depozite, pe fondul creșterii dobânzilor la credite, va contribui la stimularea economisirii și, prin aceasta, la menținerea acestui indicator în limitele prudențiale ale EBA.

Există însă două fețe ale monedei, iar lucrurile trebuie analizate de fiecare dată în context. Cu alte cuvinte, nu înseamnă neapărat că cei care au un raport mai mare în favoarea creditelor greșesc, o astfel de situație putând exprima, de exemplu, existența mai multor oportunități de investiții și de finanțare. Totuși, considerentele prudențiale primează, în acest moment. Și este firesc să fie așa.

Se discută tot mai mult despre sustenabilitate și în domeniul bancar: cum e tratat subiectul la nivelul Libra Internet Bank?

Într-adevăr, se vorbește foarte mult despre ESG, companiile fiind în mare măsură în proces de înțelegere și implementare a acestui concept. În ceea ce ne privește, am făcut deja primii pași, însă lucrurile nu se rezolvă peste noapte.

Suntem fără îndoială conștienți de importanța demersului și îi acordăm toată atenția cuvenită. Însă drumul de la bunele intenții până la operaționalizarea acestora nu este ușor. Este nevoie de timp și resurse, motiv pentru care am apelat și la consultanță specializată.

Ne dorim să facem lucrurile temeinic, așa cum am făcut-o de fiecare dată. Consider că dincolo de obligațiile legale, ESG-ul are potențialul de a funcționa ca un catalizator al competitivității, iar noi am fost, suntem și vom rămâne competitivi în tot ceea ce facem.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0