Dincolo de disputa mai mult sau mai puțin politică dar cu implicații economice considerabile, ar fi util să vedem exact care este situația pensiilor speciale ale magistraților, așa cum este ea inclusă în rapoartele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Iată cum se prezintă situația pe luna iunie 2025:
Am selectat datele dintr-un tabel mai mare, care include, pe lângă cei 5.680 magistrați cu o „pensie medie de serviciu” de 25.528 lei, 2.291 persoane personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor (media 6.691 lei), 1.361 persoane provenite din personalul aeronautic civil navigant (media 13.015 lei), 880 de ex-funcționari publici parlamentari (media 6.106 lei), 798 de foști diplomați (media 6.877 lei) și 675 persoane care au lucrat la Curtea de Conturi (media 10.089 lei).
Din motive evidente, fiind cei de departe cei mai mulți și cu cea mai mare pensie medie, problema aflată în dezbaterea publică se concentrează pe magistrați. Suma alocată acestora de la bugetul de stat, dincolo de drepturile lor pe bază de contributivitate fiind de circa 125 milioane lei lunar sau puțin peste 1,5 miliarde lei anual (0,08% din PIB-ul estimat curent pe 2025 la 1.892,4 miliarde lei sau cam 0,2% din toate veniturile bugetare).
Poate părea puțin dar este foarte mult dacă facem trimitere la faptul că vorbim despre aproximativ 1 la mie dintre pensionari care încasează o pensie medie de 9 ori mai mare decât media la nivel național (2.813 lei, conform aceluiași comunicat al CNPP). De reținut, 45% dintre foștii magistrați au, oricum, dreptul la o pensie medie respectabilă, de 7.469 lei, chiar pe bază de contributivitate.
Doar că 55% dintre ei (3.122 persoane) nu ar încasa nimic dacă drepturile s-ar rezuma, precum la imensa majoritate a populației, la drepturile izvorâte din plățile lor anterioare de CAS. Și atunci este de nevoie de o pensie suportată INTEGRAL de stat, ceea ce apare firesc dar nu în măsura în care a fost dimensionată și extinsă la cei care ar fi avut oricum bani la pensie.
O ecuație matematică simplă arată că și cei care aveau deja „banii lor”, s-au „lipit” la banii acordați de stat, astfel încât media de 25.258 lei ascunde o repartizare de 29.165 lei la cei care aveau deja „pensia lor”, pentru a se putea acorda 22.061 lei în medie la toată lumea. Desigur, ideea cu raportarea la ultimul salariu, dincolo de variațiunile cu brut versus net ca bază de raportare și procentaje între 70% și 80%, este viciată din start.
Mai exact, istoric, raportarea la ultimul salariu s-a făcut după al război mondial și schimbarea orânduirii sociale, în lipsa generalizată a datelor privind activitatea depusă, după care s-a ajuns la practica normală a luării în calcul a întregii perioade de muncă, cum se face pentru cetățenii „de rând”.
Ideea bizară vehiculată de unii cum că ar trebui ca magistrații să-și păstreze nivelul de trai la ieșirea din activitate nu merge logic. De fapt, e firesc să iei SEMNIFICATIV mai puțini bani dacă nu lucrezi decât dacă lucrezi și n-are a face finalul activității cu ÎNTREGA ACTIVITATE. Dacă s-ar fi gândit așa, nu s-ar mai fi ajuns la o pensie medie de aproape 5.000 euro lunar, adică peste 8.000 euro în echivalent ca putere de cumpărare la prețurile din România.
Esențial, poate ar trebui să nu mai denumim „pensie” toată suma încasată la ieșirea din piața muncii ci doar drepturile cuvenite pentru contribuțiile la pensiile altora prin bugetul dedicat și aflat în componența bugetului general consolidat. Restul pot să se cheme indemnizații, rente speciale sau cum vor fi botezate, dar să se dea din banii alocați pentru ministerul Justiției. Cu afectarea, pe baza principiului vaselor comunicante, a veniturilor celor aflați în activitate pentru plata fostei activități (oricum există dreptul de reangajare).
Îngrijorător e faptul că exact cei care împart dreptatea pentru alții și le schimbă cursul vieții, sunt primii care gândesc (strict pentru interese personale) doar în litera legii nu și în spiritul ei. Fără a se conecta la performanța economică a societății în care își desfășoară activitatea. Ceea ce, în treacăt fie spus, pare a fi o caracteristică a generației în vârstă care are venituri relativ mai mici dar nu era cazul la magistrați.
Concret, din motive constituționale evidente, de egalitate între toți cetățenii, ar cam trebui utilizată rata medie națională de înlocuire a pensiei la ieșirea din activitate dacă tot se face trimitere obsesivă la ultimul salariu (de ce nu și la toate celelalte categorii de activitate ?). Ceea ce ar da pensii oricum respectabile, dat fiind nivelul mult peste medie al veniturilor obținute înainte de pensionare.
Cum se descurcă toți românii, o să se descurce și magistrații. Ce aduc aminte de vorba „să fie egalitate dar nu între căței”. Ceea ce a deranjat până și Bruxelles-ul, de unde și includerea clauzei de reformă a acestor pensii speciale, în contextul în care, dincolo de mărimea drepturilor bănești, nici vârsta de pensionare nu prea seamănă cu cea standard, de unde și aflarea în plată pe perioade cu mult peste cele uzuale la restul populației. Care, momentan, strânge cureaua.
COMMENTS