România figurează detașat pe primul loc între statele membre UE la ponderea populației ocupate în agricultură, potrivit datelor pentru 2021 publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 22%, suntem semnificativ peste Bulgaria (16,2%), Polonia (8,3%), Letonia (7,5%), Portugalia (7,4%) și Croația (6,6%).
Numărul de persoane angajate pe principalele activități economice, 2021
La polul opus, cele mai reduse valori ale ponderilor celor ocupați în agricultură au fost înregistrate de Luxemburg (0,8%), Malta (1,0%), Germania (1,2%), Belgia (1,2%), Suedia (2%) Olanda (2,1%) și Danemarca (2,2%). Media la nivelul întregii Uniuni a fost anul trecut de 4,4%, exact de cinci ori mai mică decât la noi.
În cifre absolute, Eurostat indică pentru țara noastră 1.899,6 mii persoane care lucrează în agricultură, ceea ce, raportat la numărul total din UE (9.211,3 mii persoane), înseamnă mai mult de o cincime. Practic, sunt mai mulți români în acest sector economic decât francezi (747 mii persoane), spanioli (738 mii persoane) și portughezi (367 mii persoane).
Ceea ce nu ar reprezenta o problemă în sine dacă nu am consemna, prin raportare la valoarea brută adăugată în agricultură și cel mai mic nivel de productivitate, nu doar la nivel european dar chiar în termeni raportați la economia națională. Ale cărei rezultate sunt afectate de performanța scăzută din activitatea a aproape 2 milioane de oameni. Care explică, indirect, și problemele bugetare, în pofida unor niveluri rezonabile de impozitare.
Valoarea adăugată brută pe principalele activități economice, 2020
Din infografic se poate observa și inversiunea oarecum surprinzătoare dintre România și Bulgaria, unde semnificativ mai puțini agricultori în termeni relativi ajung să aibă o pondere mai mare în valoarea adăugată brută (VAB) din economie, întrucât au o productivitate mai mare față de media lor națională.
Fără a face „farmacie” am ales să raportăm ponderea în VAB la ponderea lucrătorilor pe sectoare de activitate pentru câteva state mai semnificative din fostul bloc estic și pentru marile economii ale UE, împreună cu media acesteia, pentru a vedea cum ne poziționăm în context european.
Ocazie cu care am constatat că avem cea mai mare productivitate pe segmentul de servicii dar suntem sub media UE la industrie+construcții (114%), la nivelul Poloniei (105%), sub Cehia (108%) dar mai bine decât Ungaria (100%) sau Croația (86%). Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința direcțiilor de acțiune pe partea repartizării forței de muncă și a alocării resurselor.
Practic, dacă ne uităm la uzanțele europene, ar trebui să majorăm de cel puțin două ori productivitatea muncii în agricultură pe calea reducerii populației ocupate în această ramură ( preferabil de trei ori dacă majorăm și producția) și să mai ridicăm nivelul tehnologic din industrie și construcții.
Totodată, n-ar strica să limităm întrucâtva valoarea cam prea mare consemnată pe partea de servicii, unde IT-ul este foarte bun dar cea mai mare parte vine din profitablitatea exagerată (față de nivelul de dezvoltare al țării) a marilor lanțuri de magazine. După cum se poate observa, marile economii europene au valori mai mari în industrie și mai reduse, sub 100%, la servicii, unde prestează peste 70% din lucrători, fapt confirmat și de media UE.
COMMENTS