Reformă fără precedent în serviciile publice din România: Legea Interoperabilității a fost adoptată ieri de Camera Deputaților

Reformă fără precedent în serviciile publice din România: Legea Interoperabilității a fost adoptată ieri de Camera Deputaților

Adoptarea Legii Interoperabilității reprezintă un pas important și esențial pentru digitalizarea administrației publice și a României. Odată cu implementarea platformei naționale de interoperabilitate, cetățenii vor asista la o adevărată revoluție a modului în caresunt livrate serviciile publice.

Eficientizarea interacţiunii dintre instituţii şi autorităţi, eliminareabirocraţiei, diminuarea timpului alocat obţinerii documentelor, darși creşterea transparenţei actului administrativ sunt principalele efecte ale Legii privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate, inițiată de Sabin Sărmaș, Președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor a Camerei Deputaților.

Textul de lege, la care s-a lucrat în grupul de lucru Law and Technology Lab al Comisiei IT&C, s-a bucurat de susținerea parlamentarilor, fiind votatieri în Plen de 274 deputați din cei 278 prezenți. Acest lucru reflectă necesitatea sa, dar și impactul benefic pe care prevederileactului normativle vor avea asupra societății românești.

Legea Interoperabilității nu este doar un obiectiv PNRR atins. Este o reformă fără precedent a modului în care se livrează serviciile publice în România. Imaginați-vă că orice serviciu public va arăta ca o cumpărătură online – câteva click-uri prin care cetățeanul solicită respectivul serviciu, sau că va fi accesat printr-o simplă cerere, fără dosar cu șină, dacă cetățeanul alege să meargă la ghișeu. declară Sabin Sărmaș, Președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor.

Legeaprivind schimbul de date între sisteme informatice și crearea platformei naționale de interoperabilitate are la bază principiul “o singură dată“ (once-only), conform căruia, pentru a beneficia de un serviciu public, persoanele fizice nu mai trebuie să prezinte instituțiilor și autoritățiloracte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le dețin în proprietatesau date privind situația lor fiscalăexistente la ANAF. Acestefacilități se vor aplica și persoanelor juridice, care nu vor mai mai fi nevoite să pună la dispoziția instituțiilor publice copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare,la fiecare interacțiune cu acestea.

Prin platforma de interoperabilitate toateinformațiilenecesare vor putea fi accesate în timp real de către funcționarii publici, care vor verifica doar identitatea solicitantului, fără a-i mai pretindeprezentarea altor documente justificative sau constatatoare. Situația va fi similară și în cazul serviciilor publice accesate exclusiv online, cetățeanul având acces la toate datele deținute de instituțiile publice, care privesc persoana sau bunurile sale.

Legeainteroperabilității schimbăparadigma și creează o infrastructură digitală integrată la nivelul administrației publice din România. Acest lucru marchează intrarea într-o nouă eră, în care rolul hârtiei este preluat de sisteme informatice.

Practic, cu această lege, epoca documentelor printate din administrația publică apune“, maideclară Sabin Sărmaș, inițiatorulactuluinormativ.

Simplificarea interacțiunii cuinstituțiile și autoritățile publice va avea și un impact economic major, implementarea în integralitate a legii generândo creștere a PIB-ului cu 0,5% -0,8%și economii de milioane de euro anual pentru bugetul de stat.În plus, comunicarea automată între autoritățile și instituțiile publice va determina în timp eliminarea necesității prezenței fizice a cetățeanului la ghișeu.

Beneficiile acestui act normativ depășesc granițele naționale, adoptarea Legii Interoperabilității contribuind la eliminarea fragmentării digitale între statele membre UE și la implementarea pieței unice digitale europene.

De la momentul implementării platformei de interoperabilitate, toate instituțiile care dețin registre de bază,precum și autoritățile publice locale,vor avea un an și jumătate la dispoziție pentru a se integra cu platforma. Legea prevede și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor impuse.

La procesul de elaborare a legii au participat membrii grupului de lucru „Law and Technology Lab”,constituit la inițiativa  Președintelui Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din cadrul Camerei Deputaților, în luna decembrie 2021. Din acest grup fac parte reprezentanți ai următoarelor structuri: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ASPEN Institute Romania,  Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii ANIS, Confederația Patronală Concordia, Transilvania IT Cluster, Consiliul Investitorilor Străini, Tech Lounge, Coaliția pentru Dezvoltarea României.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0