România figurează pe locul 3 între statele membre UE la deficit public pe al doilea trimestru din 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de -4,4% din PIB (date brute), ne-am plasat sub Spania (-8,5% din PIB, dar asta după -0,1% PIB în T1) și Italia (-5,4% PIB, în acest caz -11,3% PIB în T1), ceea ce ar trebui să dea de gândit din perspectivă socio-culturală.
Ceva mai bine decât noi s-au poziționat în T2 Slovacia (-4,1% PIB), Polonia (-4% PIB), Slovenia (-3,7% PIB) și Ungaria (-3,1% PIB), toate peste referința de -3%. Prin balcani, vecinii de la sud de Dunăre au bifat doar -1,9% PIB, în timp ce Grecia, care e pe cale să revină în clubul de investment grade, a obținut +1,6% PIB și a redus spectaculos datoria publică. Tot pe plus s-au situat balticele Lituania (+3,6% PIB), Letonia (+3,2% PIB) și Estonia (+0,4% PIB).
În primul trimestru din 2023, ne situasem pe locul patru în UE la deficit public, cu -7,5% PIB. Ceva mai bine decât alte patru state UE: Italia (-11,3% PIB), Ungaria (-11,1% PIB), Grecia (-9,5% PIB), Belgia (-8,5% PIB).
Din datele oficiale, se poate observa la noi tendința de creștere a deficitului în prima parte a anului curent față de anul anterior, în loc să avem un proces de ajustare a minusului din finanțele publice. Fără a face farmacie (ponderile nu sunt egale pe trimestre în care cheltuielile evoluează sezonier iar PIB-ul e distribuit neuniform), se poate decela, totuși, faptul că în partea a doua a fiecărui an din trecut evoluția execuției bugetare a fost mai defavorabilă decât în prima jumătate.
Nu suntem noi singurii cu probleme pe final de an (de exemplu, Letonia a avut în T4 -13,3% PIB atât în 2021, cât și în 2022 sau Ungaria -10,8% în ultimul sfert din 2021 și -11,1% pe final de 2022), dar chestiunea este că alții își pot permite și performează mult mai bine (inclusiv la deficitul de cont curent), înainte de a crește minusul din execuție pe final de an.
În context, trebuie subliniat că problemele dezbătute în prezent cu echilibrul bugetar s-au manifestat destul de clar după mijlocul lui 2022. Când ar fi trebuit luate măsurile de-abia în curs de implementare pentru 2024, luate în ceasul al 12-lea sau al 13-lea, după cum vom mai reuși sau sau nu să continuăm traiectoria de ajustare a deficitului bugetar. Oricum, departe de obiectivul anunțat inițial și imposibil de atins (-4,4% PIB).
De ce imposibil ? Păi, să vedem și seria ajustată după sezonalitate și calendar, pentru a avea o imagine mai clară a evoluțiilor din execuția bugetară, rezultată din măsurile luate/neluate în politica fiscal-bugetară. Din care se observă două momente importante ratate, cu inversări de trend în T3 2022 și T2 2023, precum și motivul anticipării de -6% PIB, ca rezultat final pe anul curent.
Reamintim că suntem singura țară membră a UE aflată în procedură de deficit excesiv, suspendată în ultima clipă în 2020 odată cu pandemia dar în curs de reintrare în efect. De asemeni, a devenit tot mai clar că nu se poate continua cu venituri bugetare situate la două treimi din media UE (cam 27-28% PIB față de 40-41% PIB), echilibrarea bugetară fiind iluzorie doar prin tăiere de cheltuieli.
COMMENTS