Banner Leasing 2025

România, penultima în UE la rata de ocupare a persoanelor cu vârsta peste 50 de ani

România s-a poziționat în anul 2023 pe penultimul loc în UE la rata de ocupare a persoanelor cu vârsta peste 50 de ani, potrivit datelor prezentate de Eurostat. Analiza organismului statistic menționează Croația și România drept singurele state în care procentajul angajaților la grupa 50 – 74 de ani se situează sub pragul de 40%.

Persoane între 50 și 74 de ani care primesc pensie pentru limită de vârstă și statutul ocupațional, 2023

La categoria 60 – 74 de ani, apărem din nou pe penultimul loc, de data aceasta în compania Luxemburgului (observați diferența de nivel de trai), cu mai puțin de 15% persoane angajate. Sunt indicatori sintetici care ar trebui să dea de gândit, întrucât, din perspectiva practicii europene, este irosită o importantă resursă de muncă.

Persoane între 60 și 74 de ani care primesc pensie pentru limită de vârstă și statutul ocupațional, 2023

Cele două infografice mai oferă o informație importantă. Eurostat subliniază că anumite țări au procentaje foarte reduse ale pensionarilor care lucrează, ceea ce indică faptul că primirea unei pensii echivalează aproape integral cu părăsirea vieții active. Țările menționate ca având sub 1% angajați pensionari la categoria 50 – 74 de ani și sub 1,5% la categoria 60 – 74 de ani sunt Spania, România și Grecia.

Dincolo de nivelul relativ la bunăstarea celorlalți cetățeni al pensiilor acordate de stat, se poate observa o tendință de îndatorare publică pentru susținerea persoanelor apropiate de sau ajunse la vârsta a treia, care ține de o realitate socio-culturală latină și/sau balcanică, singurul motiv pentru care nu am ajuns la obligațiile de plată asumate de greci sau spanioli fiind, deocamdată, speranța mai scăzută de viață.

Persoane între 50 și 74 de ani pe tipuri de pensii, 2023

În acest context, există o diferență majoră între situația din România și cele din Grecia sau Spania, după cum se poate vedea din infograficul pe tipuri de pensii. Unde surpriza vine din total, adică din procentajul celor care beneficiază de acele pensii, cu Grecia și Spania pe ultimele locuri, undeva în intervalul 30% – 35% și România în prima jumătate a clasamentului, cu aproape 50%.

Explicația vine din vârsta legală de pensionare existentă în cele trei țări, cu Grecia la surprinzătoarea valoare de 67 de ani (maximă între statele UE, alături de Italia), Spania la 66 de ani și 4 luni, în timp ce România încă se afla pe varianta net diferită în funcție de sex, 65 de ani la bărbați și 62 de ani la femei.

Ceea ce contează pentru măsurile ce vor fi luate în perspectivă și la noi este durata de aflare în plată a persoanelor care au ieșit din activitate și, atenție, vârsta media efectivă, nu cea legală, de ieșire la pensie. Unde, cu 59,5 ani, ne situam în 2023 mai sus de cât Grecia (58,6 ani, de puțin peste Slovenia, cu 58,3 ani) dar departe de Spania (63,1 ani).