România figurează drept prima în UE la cheltuielile pentru mâncare și băuturi non-alcoolice, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifrele se referă la ponderea acestor cheltuieli în coșul de consum al gospodăriilor, unde conducem detașat cu 24,8%. La mare distanță, urmează Lituania (20,4%), Bulgaria (20,1%), Estonia (19,9%), Polonia și Slovacia (ambele cu 19,6%).
Situația poate părea paradoxală, în condițiile în care același organism statistic european ne plasează pe ultimul loc în ce privește prețurile pe acest segment din bugetul familiilor, cu doar 70% din media UE iar țara noastră a urcat pe locul 23 în ce privește PIB/locuitor (74% din media Uniunii).
Pentru referință, menționăm că la polul opus se situează Irlanda (8,3%), Luxemburg (9,0%), Austria (10,9%), Danemarca și Germania (ambele cu 11,8%). Media la nivelul UE a fost de 14,3% (0,5 puncte procentuale sub nivelul din anul anterior) iar suma totală cheltuită de gospodării în acest scop s-a ridicat la 1.035 miliarde euro (7,1% din PIB total al UE).
Față de 2020, anul în care s-a manifestat pandemia de Covid, ponderea sumelor alocate de gospodării pentru mâncare și băuturi non-alcoolice a scăzut în toate statele membre ale Uniunii, cu excepția Poloniei și Slovaciei, unde creșterile au fost marginale (+0,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Grecia (-1,7 pp), Lituania (-1,4 pp), Croația, Estonia și Slovenia ( fiecare dintre acestea cu câte -1,3 pp).
În context, merită amintit un articol publicat în urmă cu câțiva ani pe site-ul polonez obserwatorfinansovy.pl, ce urmărea să atragă atenția că sora noastră mai mare, similară ca structură economică și nivel de dezvoltare (desigur, ceva mai avansat) ajunsese să arunce anual cam 9 milioane tone de mâncare, în valoare de 14 miliarde euro.
Importantă pentru noi, însă, ar fi imaginea cu poziționarea țărilor UE (se poate observa că este o situație anteBrexit dar obiceiurile de consum se schimbă foarte greu). Unde nu stăm chiar atât de rău în context european, dar nu prea avem ce căuta între Germania și Danemarca (care își permit din motive de nivel de trai) și ne situăm peste țări precum Slovacia, Bulgaria, Slovenia, Cehia sau Grecia (datele sunt comparabile, în kilograme pe locuitor).
Pe locul 11 la băuturi alcoolice
Potrivit statisticii oficiale, România apare doar pe locul 11 în ceea ce privește procentajul banilor dați de populație pentru băuturi alcoolice, cu observația importantă că nu este inclus aici autoconsumul din surse proprii iar gradul de fiscalizare joacă un rol important, ca nivel și conformare la încasare.
În topul european al alocărilor de bani pentru băutură figurează pe primele locuri Letonia (5,0%), Estonia (4,7%), Polonia (3,7%), Lituania și Cehia (ambele cu 3,6%). Pe ultimele locuri apar Grecia și Italia (cu câte 1%, apropo și de autoconsum), Olanda (1,3%) și Spania (1,4%), sub media UE de 1,8%.
Interesant, aproape 1% din PIB-ul Uniunii a fost reprezentat de consumul de băuturi alcoolice, suma fiind de 128 miliarde euro în 2021. Față de anul precedent, țara noastră face parte dintr-un grup de zece state care au păstrat ponderea în coșul de consum al gospodăriilor, alături de Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și Polonia.
COMMENTS