România figurează pe ultimul loc între țările membre UE la la speranța de viață sănătoasă după vârsta 65 de ani, conform unui studiu Eurostat. Cu doar 3,8 ani pentru femei și 4,3 ani pentru bărbați, suntem departe de media Uniunii, de 9,6 ani la femei (F) și 9,2 ani la bărbați (B) și semnificativ sub țările plasate tot la coada clasamentului dar înaintea noastră: Letonia, cu 5,0 ani F/4,5 ani B, Slovacia, cu 5,2 ani F/4,6 ani B, și Croația, cu 5,9 ani F/6,1 ani B.
Speranța de viață sănătoasă în țările UE, 2023
De reținut, statistica europeană arată valori cu mult mai mari la acest indicator critic pentru calitatea vieții la pensie în vecini, unde Bulgaria se află printre performerele UE (12,0 ani F și 10,4 ani B, adică peste media UE !) iar Ungaria stă destul de bine (7,8 ani F și 7,1 ani B, cam dublu față de noi).
Numărul de ani de viață sănătoasă așteptați ca medie la nivel național este mai mare la femei decât la bărbați în 17 din cele 27 de state UE, cu o diferență mai mare de trei ani în Bulgaria, Slovenia, Lituania, Estonia și Letonia. În zece state, printre care și România, speranța de evitare a bolilor este mai mare la bărbați, dar pragul de trei ani este consemnat doar într-o singură țară, Olanda.
După cum se poate observa, situația se prezintă întrucâtva diferit de speranța de viață sănătoasă la naștere, unde țara noastră apare ceva mai bine în context european dar tot problematic, deoarece nu atinge pragul de 60 de ani nici la femei și nici la bărbați.
Aici, femeile din România (58,9 ani) stau mai bine decât cele din Letonia (54,3 ani), Danemarca (55,4 ani), Finlanda (55,9 ani), Olanda (57,5 ani) și Slovacia (58,2 ani) sau Portugalia (58,3 ani). Bărbații (59,4 ani, deci tot ușor peste valoarea de la femei, în pofida speranței de viață mai scăzute), se poziționează mai bine decât cei din Letonia (51,2 ani !!), Estonia (56,5 ani), Slovacia (56,8 ani), Danemarca (57 ani), Finlanda (58,1 ani) și Lituania (58,9 ani).
În context, dincolo de eventualele discuții legate de raportarea situațiilor de boală și controalele preventive aproape „sublime” la noi, se poate observa că potențialul latin de bază, care ne-ar permite vârste mult mai înaintate în condiții de sănătate (vezi Italia, Franța, Spania) este erodat de calitatea precară a sistemului de sănătate.
Speranța de viață sănătoasă la femei și la bărbați, 2015 și 2023
Mai grav, trecerea la economia de piață și aderarea la UE, deși au condus la îmbunătățirea considerabilă a nivelului de trai, nu s-a concretizat într-o îmbunătățire a stării de sănătate ci exact pe dos. Datele Eurostat arată că facem parte din minoritatea clară a țărilor în care situația s-a deteriorat între 2015 și 2023, alături de Cehia, Germania, Danemarca și Malta la femei, la care sea adaugă Olanda și Suedia la bărbați. Cu observația că în aceste țări speranța de viață sănătoasă mai avea de unde să scadă, ceea ce nu prea este cazul României.
Așadar, s-ar impune o atenție mult mai mare în sectorul sanitar și alocări semnificativ crescute, mai ales pentru a preveni și trata timpuriu o serie de afecțiuni cu potențial de cronicizare și care pun în pericol viața la vârsta a treia. În afară de alocările bugetare specifice, ar trebui să medităm dacă nu cumva o parte din pensia de pilon doi ar trebui rezervată prin lege ca abonament lunar pentru asigurarea gratuității sau coplată drastic limitată în caz de boală.
Până să avem mai mulți bani la dispoziție pentru mâncare, haine, transport, întreținere ș.a.m.d., mai trebuie să fim și apți să ne folosim de ei. De altfel, cheltuielile abrupte și imperios necesare cu sănătatea ar putea să facă disputele referitoare la cum se dau banii de pilon II să pară ridicole, după cum o arată datele statistice la zi.
COMMENTS