„Continuăm să finanțăm economia și anul acesta, în pofida mediului caracterizat de riscuri geopolitice ridicate, incertitudini legate de implicațiile crizei energetice și presiuni inflaționiste în creștere (…) De asemenea, continuăm în mod susținut proiectele de transformare digitală pentru a răspunde dorințelor și solicitărilor clienților care sunt mai deschiși față de experiența digitală, dar și pentru a reduce costurile de operare (…) România încă are cea mai mică intermediere financiară din Europa (…) Pentru creșterea economisirii este necesară creșterea productivității muncii, care permite creșterea remunerării muncii, sporirea numărului de locuri de muncă și creșterea incluziunii financiare”, spune Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank România și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank.
Cum apreciați anul 2021 din punctul de vedere al activității și rezultatelor Alpha Bank România: ce v-a mulțumit, ce nu v-a mulțumit? Cum au fost primele șase luni ale anului curent, în contextul unor tensiuni geopolitice nemaiîntâlnite și a unei inflații ridicate și care persistă?
Anul 2021 a fost unul cu provocări din perspectivă macroeconomică, iar Alpha Bank România a sprijinit revenirea economiei și a susținut mediul de business participând la toate programele dedicate atenuării și depășirii efectelor pandemiei.
Rezultatele Alpha Bank România au fost bune, atât depozitele cât și creditele au avansat și banca a evoluat alături de clienții săi. Am fost prudenți, iar prudența a dat roade și s-a reflectat în calitatea activelor, care s-a îmbunătățit comparativ cu 2020.
Continuăm să finanțăm economia și anul acesta, în pofida mediului caracterizat de riscuri geopolitice ridicate, incertitudini legate de implicațiile crizei energetice și presiuni inflaționiste în creștere. În primul trimestru din 2022 am crescut creditele pe toate cele trei categorii (credite de locuință, credite de consum și credite pentru companii) fără să pierdem însă din rigoarea selecției portofoliului.
Soliditatea băncii, nivelul ridicat de capitalizare, calitatea portofoliului de credite, lichiditatea ridicată și creșterea robustă a depozitelor au fost recunoscute și de agenția de rating Moody’s Investors Service care a revizuit în creștere ratingul Alpha Bank România pentru depozitele pe termen lung la “Ba1”și calificativul pentru soliditatea financiară (Baseline Credit Assessment – BCA) la “ba3”. De asemenea, Moody’s a îmbunătățit ratingul acordat emisiunii de obligațiuni ipotecare a Alpha Bank România la A2, unul dintre cele mai mari rating-uri acordate de Moody’s pe piața din România.
Mulți analiști văd la orizont un„tsunami financiar”: are sistemul bancar românesc capacitatea de a rezista? Cu ce costuri? Dar economia României?
Sistemul bancar din România este solid și rezilient, iar indicatorii cheie precum solva- bilitatea, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante și cel de acoperire a necesarului de lichiditate plasează sistemul bancar românesc într-o zonă de stabilitate ridicată.
Am intrat însă în era dobânzilor în creștere pentru domolirea inflației, care a prins forță după ani buni de stagnare în urma politicilor monetare acomodante, a programelor băncilor centrale de cumpărare de active și de stimulare a cererii în perioada pandemiei. Oferta nu a putut ține pasul din cauza diferitelor valuri de Covid-19 care au afectat inegal economiile de pe glob și au viciat funcționarea lanțurilor de producție globale, a crizei energiei prelungită de izbucnirea războiului. Creșterea dobânzilor ar putea crea probleme celor prea îndatorați, dar este important să avem în vedere și faptul că impactul nu va fi resimțit de debitori în aceeași măsură, pentru că o parte semnificativă a creditelor acordate populației sunt cu dobândă fixă (80% din creditele noi de consum și 25% din creditele noi de locuință acordate în lei în ultimii 4 ani).
Per ansamblu, România are avantajul că nu este prea îndatorată – nici sectorul privat (datoria sectorului privat în raport cu PIB de 47,2% în 2021, față de media UE de 138,9% în 2020) și nici cel public (datoria publică în raport cu PIB de 48,8%, a noua cea mai mică în UE în 2021, față de media UE 88,1%).
BNR a publicat tabelul sintetic, semaforul EBA: avem un roșu, două galbene și cinci verzi: acel roșu vine la indicatorul raport cost/venit. Ce pot face băncile pentru a reduce acest raport?
Chiar dacă indicatorul cost/venit se încadrează în intervalul de alertă (peste 60%), acesta se referă la martie 2022 (60,26%). Valoarea pe întregul an s-ar putea îmbunătăți, dacă evoluția din 2022 va fi ca în 2021, când indicatorul cost/venit pe întregul an s-a redus cu 3,8 puncte procentuale de la valoarea înregistrată în martie 2021 (58,5% în martie 2021 și 54,74% în 2021). În plus, nivelul cost/venit în România este sub media UE (63,3% în 2021). În același timp, să nu ignoram faptul că acest indicator reflectă că avem încă cea mai mică intermediere financiară din Europa, deci, în final, este o problemă de mărime a activelor financiare care generează venituri.
Cum abordați problema creditării și ce credeți că se va întâmpla în cea de a doua jumătate a anului curent? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economică fragilă a României?
Susținem în continuare mediul de business și finanțăm economia. La programele cu garanții guvernamentale deja consacrate s-au adăugat anul acesta unele nou lansate și vom sprijini companiile care au nevoie de finanțare, atât IMM- uri cât și antreprenori din agribusiness. Participăm și anul acesta la: APIA, Agro IMM Invest și IMM Invest și ne-am alăturat și noilor programe guvernamentale care au ca principale priorități dinamizarea producției locale, susținerea construcțiilor inclusiv în zona „green”, stimularea productivității și competitivității în domeniul agricol, precum și sprijinirea proiectelor cu componentă inovatoare și digitală: IMM Prod, Garant Construct, Rural Invest și Innovation.
Abordarea în a doua jumătatea a anului va fi ca și anul trecut: prudentă. Creșterea economică a fost deosebit de robustă în primul trimestru din 2022, explicabilă prin faptul că atât salariile cât și pensiile au avut o creștere reală pozitivă (dinamica salariilor și pensiilor a depășit inflația) și consumul reprimat în perioada pandemiei ca urmare a restricțiilor de mobilitate a explodat. În a doua parte a anului, pe măsură ce ritmul real al veniturilor va deveni negativ și consumul se va modera, ne așteptăm la o prudență mai mare din partea consumatorilor, manifestată prin moderarea cererii de credite.
Ce va însemna normalitate în ceea ce privește prețul banilor, într-un viitor nu prea îndepărtat? Unde se vor stabiliza ratele dobânzilor la credite și respectiv depozite?
Spuneam că am intrat în era dobânzilor în creștere și nu doar în România, ci pe plan global. Însă, într-o perioadă cu un nivel ridicat de incertitudini, nu ne putem aventura să spunem cât de repede vor crește sau care este nivelul la care vor ajunge.
Ratele dobânzilor la credite și depozite vor crește și vor urma evoluția dobânzii de politică monetară. Când dobânzile cresc, este natural ca economisirea să devină mai atractivă, iar cererea de credite să fie mai redusă cu acel segment ale căror venituri nu mai permit rambursarea ratelor mai ridicate.
Semafoarele galbene de care vorbeam anterior se referă la NPL și respectiv credite aflate în restructurare. Mai e loc de curățare a bilanțurilor? Cât de probabilă e reinflamarea ratei creditelor neperformante și urcarea ei spre 10%, cum estima chiar BNR la finele anului trecut?
Sigur că este loc de curățare până când ambii indicatori – rata creditelor neperformante de 3,19% în mai 2022 și rata creditelor aflate în restructurare de 2,62% în martie 2022 – se încadrează în intervalul considerat prudent de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE) (sub 3% pentru rata creditelor neperformante și sub 1,5% pentru creditele aflate în restructurare).
Referitor la rata creditelor neperformante, dacă ne uităm la datele și cifrele pentru primul semestru nu vedem o formare de neperformanță la nivelul sistemului bancar. Urcarea spre un prag de dublu digit ar însemna în fapt o triplare a ratei actuale, ceea ce dacă se va întâmpla se va produce în timp. Cred că ar trebui, în același timp, să eliminăm orice bariere legislative pe care încă le mai avem, care ar îngreuna o curățare mai rapidă a bilanțurilor băncilor de credite neperformante. De bun augur este faptul că gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (67,2% în martie 2022) se încadrează în intervalul de prudență maximă al ABE (peste 55%).
La momentul actual avem la nivel sistemic un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar: cum poate fi păstrat acesta, cum putem convinge românii să economisească în continuare?
Da, indicatorul, de 66,51% în martie 2022, este în parametri mult mai buni decât media UE (108,6% în decembrie 2021). Depozitele noi lunare ale populației au reprezentat în medie 69,3% din amprenta salarială corespunzătoare salariului mediu net lunar pe economie în 2021 și 68,7% în primele 5 luni din 2022, sub nivelul de dinaintea pandemiei (77,2% în 2019).
Pentru creșterea economisirii este necesară creșterea productivității muncii, care permite creșterea remunerării muncii, sporirea numărului de locuri de muncă și creșterea incluziunii financiare.
Scumpirea banilor probabil că va stimula economisirea, dar comportamentul de econo- misire al populației este influențat și de factori culturali, de educația financiară sau atitudinea față de risc.
Se discută tot mai mult despre sustenabilitate și în domeniul bancar:cum se vede subiectul la nivelul Alpha Bank România? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN?
Susținem eforturile companiilor de a-și reduce amprenta de carbon și finanțăm proiectele în acest domeniu. Iar sprijinul nu înseamnă doar finanțare, ci și consultanță în procesul de absorbție a fondurilor europene puse la dispoziție în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și al altor programe similare. În același timp, locuințele “verzi” și finanțarea sustenabilă reprezintă un subiect de foarte mare actualitate, care face parte și din strategia Alpha Bank România în ceea ce privește creditul ipotecar, și nu numai. Suntem membri ai Consiliului Român al Clădirilor Verzi (RoGBC), participanți la programul european Energy Efficient Mortgages Initiative și prima bancă din România ce a aderat la schema de certificare Energy Efficient Mortgage Label.
Avem soluții de finanțare pentru orice nevoie legată de locuință, fie achiziție sau construcție a unei case verzi, fie soluții pentru renovarea locuinței în cazul celor care doresc să eficientizeze consumul de energie sau să asigure un spațiu mai modern, mai sănătos și cu un confort sporit familiei. Și când vorbim despre renovare, ne referim la orice proiect de amenajare sau consolidare a locuinței, de la dorința de a monta o centrală termică în apartament până la proiecte ce includ înlocuirea ferestrelor și a acoperișului, montarea de panouri fotovoltaice, a pompelor termice geotermale, a stațiilor de încărcare a mașinilor electrice și multe altele.
De asemenea, digitalizarea continuă în pas alert: la ce să ne așteptăm pe acest palier de la Alpha Bank România?
Continuăm în mod susținut proiectele de transformare digitală pentru a răspunde dorințelor și solicitărilor clienților care sunt mai deschiși
față de experiența digitală, darși pentru a reduce costurile de operare. În zona de mobile banking îmbunătățim permanent soluțiile noastre, fiind preocupați să introducem noi opțiuni și să oferim o experiență digitală superioară. Recent, am extins funcționalitățile aferente gestionării instrumentelor de plată precum și a plăților automate, oferind clienților noștri noi posibilități de personalizare. Platformele noastre digitale sunt într-o continuă evoluție și investimpermanent în dezvoltarea lor.
Totodată, amextinsserviciile de plată în zone dominate de numerar, cumeste cea a serviciilor de curierat, prin utilizarea tehnologiilor inovatoare precumAlpha PhonePOS – prima aplicație lansată de o bancă dinRomânia ce poate transforma orice dispozitiv mobil cu sistemAndroid în POS. Neam consolidat astfel poziția în zona soluțiilor de plată pentru comercianți, rulajul acestora prin Alpha Bank Romania înregistrând o creștere de 33% în primul trimestru al acestui an față de perioada similară a anului 2021.
La nivelul soluțiilor de plată, remarcăm o migrare ce ia dimensiuni relevante către plata cu telefonul sau alte dispozitive inteligente prin posibilitatea de înrolare a cardurilor în cele mai cunoscute aplicații de plată – Apple Pay, Google Pay, GarminPay, FitbitPay.
De asemenea, am introdus posibilitatea de actualizare a datelor clienților la distanță, facilitate ce urmează a fi extinsă la nivelul tuturor interfețelor digitale oferite clienților noștri.Am extins serviciile de tip self-service prin înlocuirea echipamentelor ATM cu terminale MFM (MultiFunctionalMachine) ce permit clienților să efectueze diverse operațiuni de depunere numerar 24/7 și circa 90% dintre unitățile Alpha Bank beneficiază în prezent de tehnologie self-service în ceea ce privește tranzacțiile cash.
Ce așteptări aveți de la cea de a doua partea anului 2022 și cum priviți 2023?
Traversăm o perioadă caracterizată de incertitudini și anticipații care se revizuiesc cu fiecare informație nouă apărută, în care sectorul bancar va continua să joace un rol activ în economia reală.
În a doua parte a anului, dinamica sectorului real va fi încetinită din cauza veniturilor care vor avea creștere negativă în termeni reali atâta timp cât inflația se menține pe paliere înalte, a încetinirii estimate a celor mai mari parteneri comerciali ai României și a creșterii dobânzilor. Un studiu al Băncii Reglementelor Internaționale (BRI) care analizează efectele întăririi politicilor monetare asupra creșterii economice în perioada 1985-2018 arată care sunt caracteristicile țărilor care au evitat recesiunea. Potrivit BRI, țările care nu au intrat în recesiune au avut o creștere redusă a creditului acordat populației raportat la PIB în cei doi ani anteriori ciclului de întărire (2,8 pp), au avut o rată reală pozitivă a dobânzii de politică monetară în momentul inițierii întăririi politicii monetare (1,4 pp) și durata ciclului de întărire a politicii monetare nu a fost mai mare de cinci trimestre (4,9 pp). La noi, creditul acordat populației în raport cu PIB a crescut de la 13,5% în 2019 la 13,9% în 2021, mult sub creșterea înregistrată de țările care nu au intrat în recesiune din studiul BRI, dar dobânda reală de politică monetară a fost negativă, iar de la inițierea întăririi politicii monetare s-au scurs trei trimestre.
Cu alte cuvinte, se poate constata faptul că nu am acumulat vulnerabilități financiare înainte de începerea ciclului de întărire a politicii monetare și că acesta s-ar putea încheia în acest an, dacă nu avem alte evenimente care să agraveze outlook-ul macroeconomic.
COMMENTS