În loc să reluăm abordările complexe dar fără rezultate concrete, poate ar fi mai eficient să examinăm situația simplificat, pe fiecare factor de influență major. A doua componentă ca mărime și pondere în încasările bugetare este taxa pe valoare adăugată, care a reprezentat anul tecut cam două treimi din contribuțiile de asigurări sociale (asupra cărora vom reveni) și aproape 7% din PIB.
Este o taxă indirectă ce ar putea fi majorată cu efecte imediate asupra veniturilor statului (desigur, nu după regula de trei simplă) iar nivelul ei este relativ redus din perspectiva practicii din statele UE. Totuși, creșterea ei ar afecta stabilitatea prețurilor și ar induce recesiune prin scăderea implicită a consumului.
Observație importantă, avem o cotă nominală de 19% dar undeva pe la 11% efectiv dacă se face ponderarea cu cotele reduse de 9% (alimente, medicamente, inputuri pentru agricultură etc.) sau 5% (servicii hoteliere, publicații etc.). Cu alte cuvinte, anularea acestor cote reduse ar duce la creșterea încasărilor FĂRĂ majorarea cotei standard de 19%.
Lăsând la o parte soluții deja mediatizate, precum taxarea inversă și urmărirea mai atentă a evaziunii fiscale relativ extinse în domeniu, hai să încercăm o singură propunere. Cum ar fi să avem o cotă universală de 21% ? Din care să se restituie contribuabilului care achită în mediu electronic (mult succes cu evaziunea în acest caz) 2%, adică tot 19% dar cu supliment pentru fanii plăților cash.
Restituirea se poate face automat în contul de card cu care se achită cumpărăturile (interesează persoanele fizice și IPC, pentru firme o să vină alți specialiști) iar conformitatea va fi urmărită de milioane de „inspectori” persoane fizice. Ea se cheamă acum cash-back în termeni bancari deja consacrați, doar că nu se aplică la toate produsele cumpărate, în mod egal.
În plus, cotele reduse de la ANUMITE produse alimentare și medicamente pot fi echivalate cu un cash-back de 12% (2% + 10%, reducerea existentă). De pildă, nu prea face sens să reduci TVA la produse alimentare de lux sau la unele medicamente care nu sunt de bază, se iau fortuit și nu pentru afecțiuni cronice.
Concret, dacă e vorba despre protejarea celor cu venituri reduse și păstrarea unui acces în condiții mai rezonabile la mâncare și sănătate, ar putea fi instituită o listă limitativă cu produse și nu aplicate discounturi acoperitoare pe categorii extinse, în spatele cărora se pierd la buget sume importante la produse mai „de lux”.
Nu o invenție care să nu funcționeze deja în practică, motiv pentru care se poate face trimitere, de exemplu la „coșul albastru” parcticat de Kaufland. Dacă se poate acolo, ar trebui să se poată și nivel național, cu colaborare între ministere. Similar celor 600 de produse din zeci de categorii ( vezi foto) clamate a avea un discount de 10% se poate acorda de la stat cash-back pentru achizițiile personale consemnate electronic.
Desigur, se vor găsi unii să conteste „discriminarea” numerarului și îngreunarea vânzării „pe caiet”, cu invocarea gradului redus de bancarizare și altele asemenea. Însă, trecerea la un comerț mai civilizat, fiscal monitorizat, trebuie stimulată și REALMENTE avantajată. Mai mult, plata s-ar face cu sume viitoare din pensii și salarii, cu cardul de credit (cu banii băncii) ce urmează a fi acoperite la încasarea pensiei sau salariului.
Nu face sens să reduci cote de TVA la specialități de brânză care costă peste suta de lei kilogramul sau să iei niște medicamente ceva mai plăcute la gust, pentru că nu are a face nici cu amenințarea inaniției și nici cu papila consumatorului. După cum, de pildă, nu face sens nici cota redusă la mâncarea pentru câini și pisici cu deficit plătit de toți pentru moftopet-urile unora.
În rezumat, 21% cu referință cash, tot 19% pentru comerț civilizat plus 9% la ceea ce constituie realmente necesități de bază. Cu creșterea cotei EFECTIVE de TVA de la 11% mai spre 17% – 18%, ceea ce ar trebui să acopere măcar trei puncte procentuale din deficit, dacă nu cumva se va ajunge la reducerea mai sesizabilă a gap-ului de TVA și undeva pe la jumătate din minusul bugetar actual.
COMMENTS