Organizaţiile globale sunt mai încrezătoare ca oricând în capacitatea lor de a prevedea şi de a rezista în faţa unui atac cibernetic sofisticat, dar nu dispun de investiţiile şi planurile de revenire în cazul unui atac, în condiţiile înmulțirii tipurilor de ameninţări informatice, se arată în raportul anual EY privind securitatea informațiilor (GISS) – Path to cyber resilience: Sense, resist, react.
Studiul EY, aflat la cea de a nouăsprezecea ediție, are la bază un sondaj derulat în rândul a 1.735 de organizaţii la nivel global și analizează unele dintre cele mai importante probleme de securitate cibernetică cu care se confruntă organizaţiile în ecosistemul digital actual. Rezultatele arată că jumătate (50%) din cei chestionaţi consideră că pot detecta un atac cibernetic sofisticat – cel mai ridicat nivel de încredere din 2013 încoace – ca urmare a investiţiilor efectuate în soluţii inteligente de detectare și anticipare a ameninţărilor, în mecanisme de monitorizare continuă, în centre de operaţiuni de securitate (SOC) şi în mecanisme de apărare activă.
În pofida acestor investiţii, 86% dintre companiile chestionate spun că funcţia de securitate cibernetică nu satisface complet nevoile organizaţiei din care fac parte.
Carmen Adamescu (foto), Partener al EY România, declară: „Organizaţiile au parcurs un drum lung în pregătirea strategiilor de răspuns împotriva infracțiunilor cibernetice, dar oricât de rapid s-ar pune la punct, infractorii apar mereu cu noi trucuri. În eventualitatea unui atac, organizaţiile trebuie să dispună de un plan de intervenţie şi să fie pregătite să repare rapid daunele, ca să se repună pe picioare. În caz contrar, îşi pun în pericol clienţii, angajaţii, furnizorii şi, în ultimă instanţă, propriul viitor. Responsabilii de managementul riscurilor trebuie să abordeze noua generație de soluții de securitate, Nextgen Security, care adaptează din mers răspunsul legat de potențialele amenințări, ținând cont de noile reglementări de conformitate.”
Aproape două treimi din organizaţii (64%) nu dispun de un program formal de alertare în privința ameninţărilor cibernetice sau au instalat doar un program informal. Când vine vorba de identificarea vulnerabilităţilor, mai mult de jumătate din respondenţi (55%) nu dispun de un program formal de depistare a vulnerabilităţilor sau dispun doar de capabilităţi la nivel informal, iar 44% nu au un centru de operaţiuni de securitate care să monitorizeze continuu posibilele ameninţări.
Întrebaţi dacă au înregistrat recent incidente periculoase de securitate cibernetică, peste jumătate (57%) din respondenţi au declarat că da. Aproape jumătate (48%) dintre ei au spus că arhitectura de protecție și controalele de securitate informatică sunt principalele vulnerabilităţi ale companiei – o creştere de la de 34% din 2015.
În plus, respondenţii au spus că toate ameninţările de securitate, incluzând malware (52%), phishing (51%), furtul de informaţii financiare (45%) sau atacurile îndreptate asupra furtului de drepturi de proprietate intelectuală sau de date (42%) sunt în creştere.
Continuitatea afacerii şi recuperarea în caz de dezastru – care se află în centrul capacităţii unei organizaţii de a reacţiona la un atac – au fost citate de respondenţi ca principală prioritate (57%), împreună cu scurgerile de date (57%) şi prevenirea pierderii de date (57%). Deşi 42% din respondenţi intenţionează să investească mai mult în acest an în soluţii de prevenire a scurgerilor de informații şi a pierderilor de date, doar 39% intenţionează să cheltuiască mai mult pe soluţii de continuitate şi de recuperare în caz de dezastru.
Ecosistemul digital şi dispozitivele conectate, principalele provocări pentru companii
În pofida ecosistemului digital, interconectat, studiul a descoperit că 62% dintre organizaţiile globale declară că e puțin probabil să îşi crească cheltuielile legate de securitatea informatică după un atac care nu pare să fi provocat niciun rău operaţiunilor interne.
58% au spus, de asemenea, că e puțin probabil să crească cheltuielile de securitate în contextul unui atac suferit de un competitor de-al lor, în timp ce 68% au declarat că e improbabil să-şi crească cheltuielile în caz de atac asupra unui furnizor de-al lor. În eventualitatea unui atac, care în mod cert duce la compromiterea datelor, aproape jumătate din respondenţi (48%) nu şi-ar notifica clienţii afectați, în cursul primei săptămâni după atac. Per ansamblu, 42% dintre companii nu au o strategie de comunicare stabilită sau un plan de acţiune în eventualitatea unui atac cibernetic de proporții.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua EY este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume.
În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
COMMENTS