-->

Surprinzătoarele date ale Eurostat: Atenție la consum !

România figurează pe locul 17 din cele 27 de state membre UE potrivit datelor suprinzătoare publicate de Eurostat în ceea ce privește cheltuielile de consum ale gospodăriilor măsurate per locuitor după ajustarea cu nivelul relativ al prețurilor (puterea de cumpărarea echivalentă în raport cu media europeană, pps).
Cu un nivel echivalent de 14.455 euro pps/loc., am devansat astfel clar vecinele Bulgaria (10.514 €/loc.), Ungaria (11.317 €/loc.) și ne-am situat peste țări precum Slovacia (12.484 €/loc.), Letonia (12.462 €/loc.), Croația (12.928 €/loc.), Estonia (13.145 €/loc.), Malta (13.159 €/loc.), Cehia (doar 13.220 €/loc. !), Polonia (13.882 €/loc.) și Grecia (14.008 €/loc.).

Oricât de ciudat ar părea, în 2021, România a ajuns cu nivelul de consum individual în termeni comparabili foarte aproape de Spania (14.835 €/loc.) și la aproape 90% din media UE (16.082 €/loc.). Ceea ce nu este neapărat un lucru bun, prin prisma dezechilibrelor create, deoarce la PIB/loc. figurăm cu doar 73% din media UE, tot după ajustarea la pps.
Analiza Eurostat ne plasează pe primul loc în ce privește ritmul anual de creștere a cheltuielilor de consum individual atât pentru intervalul 2005 – 2013 cât și pentru perioada 2013 – 2021. În primul caz, în pofida crizei economice traversate după aderarea la UE, ritmul mediu anual de creștere a fost de 3,9%, peste cele din Bulgaria (3,6%), Letonia (3,4%), Polonia și Lituania ( ambele cu 3,2%).
După revenirea economiei în 2014 la nivelul din 2008, ritmul de creștere a consumului s-a majorat la 5,8% pe an, semnificativ peste cele din Letonia (4,1%), Bulgaria (3,9%), Ungaria (3,8%) și Polonia (3,4%). Iar asta în pofida faptului că am părăsit prima poziție între statele membre ca pondere a consumului gospodăriilor în PIB, deținută în 2005, cu o coborâre mai pronunțată în 2013 dar cu o revenire pe podium în 2021.

Fapt notabil, contrar trendului general foarte clar de scădere a ponderii consumului gospodăriilor în PIB, România s-a individualizat (alături doar de Slovacia, aflată pe alt palier, cu patru puncte procentuale mai jos) drept statul în care acest indicator a crescut în 2021 față de 2013, ambii ani fiind ani de recuperare după impactul scăderilor economice din crize anterioare.

Pentru referință, ar trebui observat că Polonia, țara cu economia cea mai apropiată ca structură și dimensiune de România, a redus această pondere de la 62,3% în 2005 la 60,1% în 2013 și doar 55,6% în 2021. An în care media europeană a coborât sub pragul de 50%, fiind consemnat același nivel cu cel din Zona Euro (49,7%).

Dincolo de metodologie și de discuțiile privind relevanța anumitor indicatori pentru evoluțiile pe termen mediu și lung (termen pe care ne-am majorat deja cam de patru ori datoria publică, ceea ce explică cel puțin parțial majorarea consumului), ar trebui să luăm aminte CARE sunt statele prezente în topul consumului raportat la PIB.

Grecia, prin prisma datoriei publice record (gestionată la limită și cu largul concurs al prezenței bifate la limită în Zona Euro), și Portugalia, prin stagnarea istorică la niveluri plasate sub 80% din media UE cu tot avansul inițial rapid după aderarea din 1986, ar trebui să se constituie în avertismente privind alocarea resurselor între consum și investiții pentru dezvoltare.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0