- Interviu cu Remus Borza, Preşedintele Grupului Polisano
De la prima temelie, pusă în 1992, prin înfiinţarea celei dintâi clinici private din România, şi până la fabrica de medicamente, care va deveni complet operaţională anul viitor, Grupul Medical Polisano a urmat stăruitor viziunea construcţiei unui sistem integrat de activităţi dedicate sănătăţii. Cele patru linii de afaceri principale ale grupului acoperă toate domeniile medicale şi farmaceutice bazându-se pe excelenţa profesională şi pe dotarea cu echipamente de înaltă performanţă.
Care sunt atributele antreprenoriale care fac din Grupul Polisano un sistem integrat dedicat sănătăţii?
Grupul Medical Polisano este realizarea visului unui mare român, al unui pionier al antreprenoriatului românesc şi al medicinei private româneşti, Ilie Vonica. A plecat de foarte de jos, din punct de vedere social, a fost fiu de cioban şi a construit un grup de companii dedicate sănătăţii oamenilor din toată Europa. A reuşit, ca un vizionar, după multă trudă, prin asumarea unor mari responsabilităţi şi sacrificii.
Epopeea Polisano a început în 1992, când medicul antreprenor Ilie Vonica a deschis prima clinică privată din România, împreună cu vreo doi colegi. În 2004 Polisano inaugura primul spital privat. În octombrie 2013 era lansat Spitalul European Polisano, un centru de excelenţă al medicinei româneşti, devenit complet funcţional în 2014. Spitalul acoperă toate specialităţile, dar excelează în chirurgie cardiovasculară şi neurochirurgie. Maternitatea din cadrul spitalului este, la rândul ei, materializarea a ceea ce noi numim Viziunea Vonica.
De ce se numeşte Spitalul European Polisano?
Spitalul Polisano este european, nu doar se numeşte aşa. Este european pentru că are o adresabilitate de anvergură europeană. Este singurul spital clinic universitar privat din România. Este un spital european pentru că este singurul spital privat care acoperă întreaga patologie medicală, adică toate cele 35 de specialităţi recunoscute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Este un spital european prin anvergura dotărilor de investigaţie medicală.
Viziunea Polisano înseamnă şi dotarea cu tot ce este mai performant, oricât de scump ar fi. Excelenţa se obţine cu tehnologie investigativă de ultimă generaţie. Dovadă şi numai preţul investiţiei, de 30 de milioane de euro, în spital, în centrul de radioterapie şi în cel de radiologie şi imagistică.
Şi, deloc în ultimul rând, Spitalul Polisano este european pentru că avem medici nu numai din România, ci şi din Europa. Vin şi pacienţi din Germania, din Franţa, chiar şi din Rusia şi din spaţiul ex-sovietic. Aici lucrează medici străini invitaţi şi medici români cu stagii de activitate şi de pregătire în centre medicale şi universitare renumite din Europa şi America.
Aţi adus în ţară medici români din străinătate şi aceştia au rămas aici?
Am reuşit performanţa, unică în medicina românească, de a inversa tendinţa. Medicii români nu mai pleacă de la noi, ci vin din străinătate la noi. Am demontat toate argumentele exilului: că nu au şanse să-şi dezvolte cariera aşa cum îşi doresc, că spitalele româneşti nu sunt dotate corespunzător, că sunt prost plătiţi. Polisano oferă medicilor români din străinătate şansa unei cariere desăvârşite, dar să-şi şi petreacă viaţa alături de familie, de prieteni, în ţară.
O viziune integrată a sănătăţii
Care sunt celelalte linii de afaceri ale grupului?
Viziunea unui sistem integrat dedicat sănătăţii a prevăzut, de la bun început, şi lansarea activităţilor de distribuţie şi de retail în domeniul farmaceutic, ca şi a producţiei de medicamente, pe lângă clinicile la standarde europene.
În 1993, doctorul Vonica a pus bazele distribuitorului Polisano şi a adus pentru prima oară la un loc în România pe toţi marii producători de medicamente ai lumii. Polisano Distribuţie este şi acum între primii cinci jucători din domeniul său. A rulat marfă de vreo şapte miliarde de euro, în cei 23 de ani de activitate, pentru peste 600 de spitale şi 5.000 ce farmacii din toată ţara.
Urmează reţeaua de farmacii, în privinţa căreia a trebuit să luăm o decizie dificilă. Ţinta strategică a dezvoltării acestei linii rămâne în vigoare, chiar dacă această perioadă de contracţie, prin care trece piaţa, ne-a impus o ajustare temporară a volumului de activitate.
Ar mai fi centrele de servicii medicale şi laboratoarele de analize. Spitalul are un centru de radiologie şi imagistică şi un centru de radioterapie, care sunt, credem, cele mai moderne din România.
Polisano a deschis primul centru de dializă din România. Am dezvoltat apoi o reţea de astfel de centre şi acum vreo cinci ani am avut un exit.
Ulterior am mai deschis două centre de fertilizare in vitro, unul la Bucureşti, unul la Sibiu cu rezultate excepţionale, o medie a reuşitelor procedurilor dublă faţă de media europeană, adică peste 50%.
Grupul mai are multe alte linii de afaceri, 16 în total, dar esenţial este domeniul sănătăţii.
Intrarea pe piaţa producătorilor de medicamente a fost foarte îndrăzneaţă. Care este stadiul investiţiei la Fabrica de medicamente?
Investiţia este finalizată! A costat peste 70 de milioane de euro, pentru că am dorit să avem cele mai moderne tehnologii şi echipamente care se fac în lume. După obţinerea tuturor autorizaţiilor se va produce pe toate liniile, probabil la începutul anului viitor. Deja suntem contactaţi pentru contracte, mai ales de produse oncologice. Vorbim de cea mai mare capacitate de producţie din Europa Centrală şi de Sud-Est, de cinci fabrici într-una singură, de 33.400 mp de suprafaţă construită, pe un teren de cinci hectare, unde sunt amplasate peste 400 de echipamente şi linii tehnologice de ultimă generaţie din Germania, Italia, Elveţia.
Linia de suplimente alimentare este deja funcţională. Avem un portofoliu de aproape 50 de produse proprii. Trecem dintr-o campanie în alta de promovare de produs şi cred că aşa vom fi permanent în următoarea sută de ani.
Vorbim, în concluzie, de cel mai mare jucător integrat din industria medicală şi farma din România. Dacă nu cumva de singurul jucător integrat, care a dezvoltat toate liniile de business farma şi medicale.
Cel mai valoros activ
Câţi medici lucrează la Polisano?
Avem o echipă de medici excepţionali. Sunt peste 200 de medici, angajaţi şi colaboratori. Acesta este cel mai important asset al nostru. Probabil că medicii sunt cei dintâi care fac faima Polisano, căci de ei întreabă pacienţii în primul rând şi apoi de cât de performante sunt echipamentele. Nu există în lume ceva nou, în materie de echipare, să nu avem noi aici, dar medicii şi oamenii spitalului sunt cei care obţin cu dotările rezultatele dorite.
Majoritatea şefilor de secţii sunt doctori în ştiinţe medicale şi cadre universitare. De aceea şi suntem spital clinic universitar. Şi majoritatea şefilor de secţii au stagii de pregătire de la patru la 14 ani în mari centre universitare şi medicale din Europa şi din America.
În mediul ostil al sistemului de sănătate autohton, am reuşit să strângem o echipă de medici foarte pricepuţi, dar totodată şi nişte oameni foarte buni şi generoşi, extraordinar de dedicaţi actului medical şi care s-au integrat într-o manieră ireproşabilă în proiectul nostru.
Vorbiţi-ne de lideri!
Vorbiţi dumneavoastră cu ei şi spuneţi-mi apoi dacă este vreunul care să nu vă fi cucerit cu personalitatea şi cu omenia lui. Toţi sunt profesionişti prin excelenţă, de o mare calitate umană. Nu este de mirare că noi facem operaţii care nu se mai fac altundeva în ţară. Sper ca, în două-trei luni de zile, Spitalul European Polisano să fie primul centru din România care va realiza transplantul pulmonar. Anul trecut am avut nouă premiere la nivel european şi, dacă nu mă înşel, unele au fost şi mondiale.
Afacerea şi vocaţia naţională
Cât de profitabile sunt afacerile în sănătate?
Vă voi spune că Societatea Clinica Polisano SRL a avut o rată de profit operaţional (EBITDA) de 16% pe primul trimestru din acest an, după ce anul trecut aceasta a fost de 13%. Dar raţiunea noastră de a exista nu este să ne îmbogăţim cu banii câştigaţi, ci să-i punem mai departe la treabă tot în folosul sănătăţii oamenilor. Deviza noastră, „Totul pentru viaţă“, nu este o vorbă în vânt. Ardelenii nu glumesc cu lucrurile acestea.
Din 2004, de când am înfiinţat primul spital şi până acum, s-au mai făcut alte 172, iar sistemul privat de sănătate a tratat peste 9,7 milioane de pacienţi. Asta înseamnă aproape jumătate din populaţia României. Cu toate acestea, aş zice că sistemul privat românesc de sănătate este mai degrabă discriminat.
De ce este sistemul privat românesc discriminat?
Autorităţile responsabile cu sănătatea românilor vă pot spune de ce. Eu vă spun doar cum este discriminat.
Mai întâi, sistemul privat este discriminat faţă de operatorii străini. Nu ne plângem de concurenţa străinilor. Deja la spitalul nostru la Sibiu au început să vină pacienţii aşa cum se duc la Viena. Dar statul român plăteşte sute de milioane de euro spitalelor străine, pentru tratamentele acordate românilor, iar spitalele străine includ în facturi şi profitul. În timp ce statul român contribuie la marje de profit de până la 400% la spitalele străine, nouă nu ne recunoaşte nici costurile.
În România te poţi trata de aproape orice în sistemul public, dar sigur şi mai eficace în sistemul privat. Este, evident, frustrant, demobilizator şi neconstructiv ca statul român să nu ne acopere costurile aşa cum o face pentru spitalele străine.
Apoi, sistemul privat este defavorizat faţă de cel de stat. Omul bolnav, care are o complicaţie pe creier sau pe inimă, se duce la stat şi pentru că statul român nu plăteşte tratamentul la clinicile private. Omul îşi încearcă şansele în sistemul public, sau renunţă şi moare. Noi am operat şi pro bono, numai săptămâna trecută nouă copii cu malformaţii pe inimă care le puneau viaţa în pericol. Au fost peste 50 de pacienţi salvaţi astfel în ultima perioadă. Dar pro bono nu înseamnă că nu ne-a costat nimic. Noi, salariaţii, am făcut chetă, ne-a ajutat şi Fundaţia Polisano, dar ce fac cei pentru care noi nu mai putem plăti şi nici statul român nu plăteşte?! Mor.
Ce înseamnă recunoaşterea costurilor?
Este un algoritm care are ca efect plafonarea plăţilor către sistemul privat. Şi să nu cădeţi în capcana demagogică a ideii că sistemul de sănătate din România ar fi subfinanţat. Anul acesta, de exemplu, s-au alocat pentru sănătate vreo 31 de miliarde de lei, adică vreo şapte miliarde de euro. Dar tot acest bănet intră în gaura neagră a sistemul public de sănătate.
Să ne înţelegem: vorbim de mulţi bani. Pe de o parte, de peste cinci miliarde de euro investiţi de antreprenori curajoşi, care au înţeles să dezvolte un sistem alternativ de sănătate şi să construiască reţele de sănătate ca Polisano, Medlife, Regina Maria, Sanador, Graal şi altele. Pe de altă parte, de şapte miliarde de euro înghiţiţi de sistemul public fără progrese şi performanţe remarcabile, adică uşor de remarcat.
Care ar trebui să fie performanţele?
În sistemul privat nu este loc pentru conservatorism, birocraţie excesivă, autosuficienţă, neglijenţă, infecţii intraspitaliceşti şi dezinfectanţi diluaţi. În privat nu îţi permiţi aşa ceva. Nici nu poţi să te blazezi. Noi trebuie să fim impecabili şi tot aşa ar sta lucrurile şi dacă nu am fi vânaţi de către autorităţi pentru cea mai mică greşeală. Şi nu putem risca nimic, pentru că pierdem reputaţie, pacienţi. Noi riscăm retragerea licenţei şi închiderea unităţii. La noi totul trebuie să fie şi este ireproşabil.
Motiv pentru care, deşi avem cele mai complicate operaţii din sistemul de sănătate din România, mortalitatea este sub 1%. Normal ar fi să nu se aplice doar parţial principiul după care banul urmează pacientul. Dacă pacientul alege să vină la un spital, casa de sănătate trebuie să plătească fără discriminare, chiar dacă spitalul este privat. În fond, nu plătim asigurări de sănătate cu dedicaţie, iar statul trebuie să ne respecte deplina libertate de alegere. Or, noi constatăm că nu o face.
Ce veţi face?
Ne vom continua dezvoltarea, inspiraţi de tenacitatea fondatorului Polisano. Astfel, medicii români vor continua să se întoarcă în ţară, atraşi de proiectul Polisano, de viziunea integrată prin care pacientului i se pune la dispoziţie tot ce s-a inventat mai valoros pe lume pentru sănătatea lui. Aceşti oameni vin nu numai cu multă expertiză, cu know-how dobândit în marile clinici ale lumii, dar şi cu o voinţă de a schimba, care devine pe zi ce trece mai irezistibilă.
Nouă, antreprenorilor din sănătate, nu ne rămâne decât să-i susţinem, la rândul nostru, cu toată priceperea noastră.
COMMENTS