România a înregistrat din cauza poluării atmosferice 32.900 de decese premature într-un singur an, potrivit „Air quality in Europe — 2020 report” (tabel A3.1- date din 2009), publicat de Agenția Europeană de Mediu. Pentru referință, menționăm că numărul deceselor legate de infectarea cu virusul Sars-Cov-2 a fost până acum de 12.320, cu observația că pandemia trece dar poluarea este permanentă, cu consecințe pe mulți ani de acum înainte.
În anul 2018, şase state membre UE au depăşit limita admisă de UE pentru cele mai mici și mai periculoase particule poluante din aer (PM2,5). România (27.400 decese premature din această cauză) se numără printre ele, alături de Bulgaria, Croaţia, Polonia, Cehia și Italia. Pentru referință, menționăm și țările UE care s-au încadrat în cele mai stricte norme stabilite de OMS: Estonia, Finlanda și Irlanda.
În acest context, chiar dacă ar fi să limităm poluarea dată de trafic strict la așa-numitele noxe ( 4.600 decese pe an față de 2.797 decese din accidentele rutiere produse în același an) ar fi necesară fixarea unei durate de acces pe drumurile publice pentru autovehiculele înmatriculate cu mulți ani în urmă. Asta pentru a nu permite pe termen nelimitat nivelurile de poluare din urmă cu câteva decenii, când tehnologia era mai puțin avansată iar interesul pentru mediul înconjurător și sănătatea publică mai scăzut decât în prezent.
Desigur, aceste măsuri restrictive nu pot fi introduse intempestiv, de aceea s-ar impune publicarea din timp a unui program și luarea unor măsuri de sprijin financiar pentru înlocuirea treptată a vehiculelor, în funcție de clasa de poluare. Un termen orientativ de 30 de ani ar fi rezonabil pentru a demara, cu un preaviz rezonabil și excepții minimale, o acțiune amplă de modernizare a parcului auto (vezi tabelul). Care ar avea, în subsidiar, și efectul de a mobiliza industria internă de profil și de a limita importurile masive de vehicule uzate (implicit de poluare).
Vehicule rutiere înmatriculate în circulație la sfârșitul T3 2020
. Procentaj Total-din care Autoturisme Camioane Înmatr. – limita
Non-euro 12,3% 1.105.363 861.248 165.829 – 2023
Euro 1 0,3% 57.768 23.238 4.567 1993 – 2023
Euro 2 11,5% 1.045.816 823.964 160.860 1996 – 2026
Euro 3 18,4% 1.709.593 1.318.070 304.469 2000 – 2030
Euro 4 35.3% 2.735.449 2.530128 169.023 2005 – 2035
Euro 5 12,3% 1.052.804 889.251 101.536 2011 – 2041
Euro 6 10,2% 859.550 730.640 72.609 2015 – 2045
Altminteri, ne vom confrunta în continuare cu o poluare tot mai intensă, îndeosebi în marile aglomerări urbane, consecințele în privința deceselor premature și a degradării calității vieții din cauza aerului respirat fiind tot mai grave. De reținut, faptul că ne-am obișnuit cu un anumit mod de viață nu justifică perpetuarea lui, cu atât mai mult cu cât efectele sunt cumulative în timp.
De altfel, situația din prezent, în care coexistă în trafic vehicule extrem de diferite ca nivel de poluare dar cu obligații similare de întreținere și cu taxare care nu este puternic diferențiată, precum în Occident, nu este deloc echitabilă. De pildă, un singur autoturism non-euro ( dintre cele aproape un milion înscrise în circulație) produce noxe cât 16 autoturisme (relativ) noi în cazul celor pe benzină și cât 20 de autoturisme în cazul celor pe motorină ( vezi tabelul).
Chiar și în cazul celor care trec norma mai veche Euro 2, raportul este de 8 la 1, respectiv 10 la 1. Cât privește particulele aflate în suspensie în aer ( nu doar PM 2,5 ci și PM 10, care reprezintă, de fapt majoritatea impurităților din aer), ar fi de reținut că nu există o reglementare pentru autovehiculele Diesel non-Euro iar scăderea teoretică (vezi scandalurile cu firme celebre din ultimii ani) între Euro1 și Euro6 este de 28 de ori !.
Altfel spus, din perspectiva poluării aerului, contează nu atât câte mașini avem raportat la numărul de locuitori, cât ce calitate au aceste mașini. În realitate, dacă ar fi să facem o echivalență corectă a numărului de autovehicule pe baza nivelul de noxe emis, vom constata că la noi există, din perspectiva efectelor asupra sănătății populației, cu mult mai multe vehicule decât în țările dezvoltate.
De aceea, limitarea afectării sănătății se impune cu celeritate, mai ales pentru generația în vârstă, cu atât mai mult pe fondul unei pandemii Covid19 în care afectarea principală este respiratorie iar nivelul de oxigenare într-un aer curat, fără noxe, este critic. Îndeosebi pentru cei care au comorbidități, și așa afectați de calitatea scăzută a serviciilor medicale în ultimele decenii.
COMMENTS