Din 23 octombrie anul trecut, pentru zona centrală a Londrei s-au introdus standarde minimale de emisii pentru autovehicule. Depăşirea valorilor admise este tarifată cu 12,50 lire sterline pe zi (T-charge, cu T de la toxic) pentru accesul între orele 7 şi 18 în zilele lucrătoare. Rezidenţii din zona centrală şi câteva zone adiacente beneficiază de o reducere a taxei de congestie, cum a fost denumită, de 90%. Amenda se ridică la 130 lire sterline la maşinile mici.
Practic, în prezent, a fost limitat accesul maşinilor cu motoare pe benzină mai vechi de 12 ani şi accesul maşinilor cu motoare Diesel mai vechi de 3 ani. Ceea ce nu constituie o măsură radicală, precum cea de interzicere luată de anumite oraşe germane pentru maşinile Diesel dar un pas gradual în direcţia în direcţia instituirii unor aşa-numite zone de emisii foarte reduse (ULEZ – Ultra Low Emisions Zone).
Procesul de descurajare treptată a utilizării motoarelor cu ardere internă în zonele urbane va continua, prin înlocuirea T-charge din 8 aprilie 2019 cu plata generalizată 24 de ore din 24 în fiecare zi a săptămânii, inclusiv pentru cei care se încadrează în cerinţele ULEZ iar zona de aplicare va fi extinsă din 26 octombrie 2020 la întreaga Londră şi din 25 octombrie 2021 la drumurile de centură din zonele de nord şi sud.
Standarde de emisii pentru admiterea în zona centrală a Londrei
Categorie Standard/ data de adoptare
Motociclete, mopede etc. Euro 3/1 ian. 2001
Autoturisme, autoutlitare pe benzină Euro 4/1 ian. 2006
Autoturisme, autoutlitare pe motorină Euro 6/1 sep. 2015
Autobuze, etc. Euro 6/1 sep. 2015
Câteva lămuriri
Aproape opt milioane de persoane din Londra (circa 95% din populaţie) sunt expuse zilnic la valori ale microparticulelor poluante PM2,5 (cu diametrul sub 2,5 microni) care depăşesc cu peste 50% nivelul recomandat ca maximal de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.Studiile plasează pe seama cestui tip de poluare 29.000 de decese premature pe an în Marea Britanie.
De reţinut, pe lângă motoarele diesel ( care sunt principalele vinovate) şi cele pe benzină, particulele cu pricina sunt produse şi de uzura cauciucurilor şi de cea a plăcuţelor de frână. La acestea, se adaugă un poluant foarte periculos, oxidul de azot, care afectează inima şi plămânii şi reduce capacitatea respiratorie.
România a intrat pe procedura europeană de infringement pentru neconformare la îmbunătăţirea calităţii aerului din Bucureşti, Iaşi şi Braşov, unde poluarea depăşeşte normele impuse la nivel european. Din păcate, noi nu am luat măsuri pentru limitarea accesului autovehiculelor poluante în aglomerările urbane.
Este şi motivul pentru care nu ar trebui „să inventăm roata sau apa caldă” şi să trecem imediat la aplicarea unui model preluat de la alţii, înainte de a ajunge să ne confruntăm cu problemele lor şi cu amenzi din partea Comisiei Europene.
Din păcate, tendinţa de ecologizare a parcului auto ar trebui stimulată inclusiv pe calea acordării unor discounturi importante la scoaterea din uz a unui autoturism cu norme de poluare perimate şi nu doar prin programul Rabla (echivalent, de fapt, cu un discount din TVA –ul achitat, un gen de TVA redus selectiv, cu atât mai mult cu cât maşina este mai ieftină).
Problema noastră este că nici măcar nu ne-am apucat de introducerea unor măsuri similare cu cele din Londra, unde aplicarea graduală este esenţială pentru ca populaţia să se obişnuiască treptat şi să nu respingă noile reglementări. Neapărat necesare public, deşi neplăcute la nivel individual. Însă, mai devreme sau mai târziu va trebui să aplicăm şi noi ceva asemănător.
În schimb, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) din România, în 2017 s-au înmatriculat în ţara noastră aproximativ 552.000 de maşini second-hand, cu 72% mai multe decât în 2016. Autoturisme poluante, majoritatea lor cu motoare Diesel care nu se mai încadrează în tendinţa de ecologizare a oraşelor occidentale.
Potrivit unei declaraţii a directorului RAR, anul trecut vârsta medie a vehiculelor care au intrat în ţară a depăşit cu puţin 12 ani, coincidenţă remarcabilă cu timpul trecut de la schimbarea standardului de poluare european în Euro 4 (ceea ce explică şi preţurile avantajoase pentru o populaţie mai săracă, precum cea a României).
Aşadar, suntem nu doar pe contrasens dar şi pierzători în această campanie de creştere a calităţii aerului respirat, cu transfer net de noxe dinspre vest spre est, pe motiv de libertate individuală în economia de piaţă. Libertate de alegere condiţionată de lipsa relativă de bani ce afectează viaţa altora. Dacă nu acţionăm acum, de o manieră inteligentă şi cu preocupare reală pentru viitor, vom suporta multă vreme consecinţele, pe care deja le suportăm fără să ne dăm seama.
COMMENTS