„Faptul că băncile nu și-au redus expunerea pe România, faptul că am asistat la o creștere a investițiilor productive în economie și la o dinamică foarte bună a investițiilor în infrastructură mă face să afirm că vom avea o trecere foarte rapidă de la scenariul de criză, la scenariul post-pandemie. La ora actuală România este foarte bine văzută de investitori, din punctul de vedere al potențialului de dezvoltare al infrastructurii critice, dar și pentru faptul că ne aflăm în zona unde se va decide tranziția lidership-ului mondial de la Statele Unite către China (în următorul deceniu),” arăta economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu în cadrul unei comunicări susținute recent, într-o conferinţă organizată de Piaţa Financiară.
FMI prognozează continuarea procesului de convergență al țărilor din regiune, estimând atingerea unui nivel mediu de 30.000 USD la PPC în preajma anului 2023. Perspectivele pe termen mediu pentru România arată că PIB-ul României ar putea să se mărească cu un ritm mediu de 2,5% în perioada 2020-2022.
Ultimele date publicate de BNR arată, de altfel că în luna septembrie 2020, activitatea industrială și-a continuat procesul de recuperare, volumul producției apropiindu-se de nivelul din anul precedent. Tendința a fost imprimată de sectorul prelucrător, a cărui variație anuală a revenit în teritoriul pozitiv pentru prima dată din luna aprilie 2019 (+4,5 puncte procentuale, până la 0,4 la sută). În structură, cea mai importantă contribuție a fost cea a industriei auto, care a beneficiat de o redresare a pieței externe, înregistrând în septembrie 2020 prima dinamică anuală pozitivă din ultimele 16 luni. Astfel, succesul de care se bucură la export în această perioadă modelele produse pe plan local reliefează importanța încă ridicată a competitivității prin preț pe acest segment, facilitând atingerea în septembrie a unui record în ceea ce privește producția de autovehicule pentru uz personal realizate vreodată într-o lună în România. În sens contrar a acționat decelerarea industriei de prelucrare a țițeiului și a industriei ușoare, ramuri care încă se confruntă cu o scădere sensibilă a cererii, suprapusă, în cel de-al doilea caz, presiunilor competitive externe deja existente. Industria chimică și industria farmaceutică afișează în continuare variații anuale pozitive, contextul actual creând oportunități de dezvoltare în aceste domenii de activitate.
„În România impulsul fiscal este estimat la circa 5% din PIB. Nu suntem nici pe primul loc, dar nici pe ultimul loc și aici trebuie să avem în vedere că România intrat în pandemie cu un deficit bugetar mare, marja de manevră din perspectiva politicii fiscal-bugetare fiind semnificativ diminuată”, arăta economistul șef al Băncii Transilvania.
România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit structural mare, de peste 4% din PIB, cel mai ridicat din UE, după cum arată datele Consiliului Fiscal. Deficitul bugetar structural mare a limitat spațiul de manevră în combaterea efectelor pandemiei. Spațiul de manevră limitat explică de ce recuperarea economica din trimestrul III este inferioară proceselor similare din alte state UE.
COMMENTS