„Cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB (și mai probabil foarte aproape de 10% din PIB) pe fondul cheltuielilor cu protecția sanitară și cu susținerea economiei, un echilibru nu va putea fi atins cu măsuri punctuale,” explica consultantul pe probelme fiscale și fost secretar de stat în MFP, avocatul Gabriel Biriș, în cadrul unei prelegeri susținute recent, într-o conferinţă organizată de Piaţa Financiară.
Asemenea deficit nu se poate reduce decât prin aplicarea unui mix de politici publice. Ar trebui să se acționeze la patru capete, consideră fostul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
„În primul rând ar trebui să se acționeze în sensul îmbunătățirii legislației fiscale, respectiv al eliminării scutirilor de taxe și al facilităților fiscale. Ca să nu vorbim de creșteri de impozite ar trebui să avem o bază mai mare de impozitare. Baza de impozitare a fost spulberată în ultimii trei ani. Ar trebui asigurată egalitatea și în materie de impozitare. Scrie și în Constituție că trebuie să fim egali în fața legii. Sigur, eliminarea unor privilegii fiscale înseamnă creşteri de taxe şi ăsta e şi probabil motivul pentru care PNL-ul a evitat orice fel de discuţii despre scutiri. Soluţia nu poate fi decât una singură, în opinia mea: să facem sistemul de contribuţii sociale rezonabil, să plafonăm baza de calcul pe suma veniturilor (…) să aşezăm sarcina fiscală la vreo 3 salarii medii, în funcţie de cât câştigăm şi nu în funcţie de cum câştigăm şi cine suntem.
În al doilea rând trebuie să ne uităm la partea de colectare. Trebuie să lucrăm la informatizare. Noi, din păcate, la TVA avem un gap (deficit – n.r.) de vreo 6-7 miliarde de euro. A fost şi mai mare. Cea mai mare parte, din păcate, vine din (zona de) business to business (B2B), nu din consum. Ca să poţi să reduci gap-ul până la un nivel comparabil cu media, aşa cum a făcut Bulgaria, trebuie să informatizezi administraţia, să introduci… şi am văzut preluate în programul PNL nişte idei pe care le-am lăsat acolo prin sertare când am fost secretar de stat… e-factura, SAF-T-ul, care înseamnă că, dacă s-ar implementa sistemul ăsta, toate facturile ar fi emise dintr-o aplicaţie gestionată de ANAF. Conectarea caselor de marcat fiscale cu ANAF-ul ca să poţi să faci analiză de risc… Dar asta nu-i atât de importantă pentru că dacă ne uităm un pic la structura veniturilor din TVA şi la mărimea gap-ului vedem că nu ai cum să justifici din retail mai mult de o optime din total gap-ului de TVA. Şi atunci din măsuri de administrare şi poate lărgirea taxării inverse… pentru că frauda este în special în B2B și este posibilă datorită modului în care funcţionează TVA-ul în Europa. (…) Sunt probleme generale, dar colectarea poate fi îmbunătăţită şi prin măsuri legislative.
În al treilea rând ar trebui să se acționeze în sensul opririi sarabandei creșterii costurilor guvernamentale, dacă nu al reducerii lor. Și reducerea acestor cheltuieli tot prin informatizare s-ar putea face. Și, în al patrulea rând, ar trebui să se facă investiții guvernamentale. Ele sunt baza atragerii investițiilor private,” consideră avocatul Gabriel Biriș.
Acesta mai arăta că de vină pentru deficitul mare pe care îl avem sunt politicienii care s-au gândit să mute niște bani dintr-un buzunar în altul: de la bugetul general consolidat la bugetul de pensii. Deficitul bugetar în 2020, peste 9% din PIB, va fi în linie cu deficite în economii emergente din regiune, dar pornind de la handicapul menționat. La nouă luni acesta era de peste 6,3% din PIB.
În anul 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă prin reducerea de cheltuieli nepermanente care au fost induse de pandemie și de criza economică. Se va ajunge, probabil,ca medie aritmetică, la deficite în jur de 5% din PIB și numai România ar rămâne la un nivel aproape dublu al deficitului dacă nu s-ar efectua ajustări, și în condițiile creșterii punctului de pensie cu 14%. În 2022 diferența dintre România și celelalte state din UE privind deficitul bugetar ar fi și mai izbitoare.
Piețele nu ar finanța ani în șir deficite de peste 8-9% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB, iar finanțarea ar fi tot mai problematică. Datoria publică a României a ajuns la finele lunii septembrie la 451 miliarde de lei, respectiv 42,9% din PIB, cu 77 miliarde de lei peste nivelul de la finele anului trecut, arată datele publicate recent de Ministerul de Finanţe. În decembrie 2019, România avea o datorie publică de 373 miliarde de lei, circa 35,3% din PIB.
De aceea, corecția macroeconomică trebuie să înceapă în 2021, consideră cei din Consiliul Fiscal. Potrivit Legii responsabilităţii fiscale, când datoria publică atinge pragul de 50%, Guvernul este obligat să îngheţe pensiile şi când se ajunge la 55% trebuie să se îngheţe salariile din sectorul public.
COMMENTS