Rezultatul economiei pe anul 2021 a fost ajustat în plus cu circa 5,5 miliarde de lei în termeni nominali, de la 1.181,9 miliarde lei în varianta provizorie până la 1.187,4 miliarde lei în varianta semidefinitivă. Totodată, deși deflatorul utilizat pentru comparabilitate cu perioada de bază a fost recalculat în minus, de la 5,4% la 5,2%, creșterea economică în termeni reali a fost ușor redusă, de la 5,9% la 5,8%.
Explicația acestui paradox aparent constă în definitivarea anterioară a PIB 2020 cu 7,85 miliarde lei în plus, de la circa 1.058,9 miliarde lei spre 1.066,8 miliarde lei, ceea ce a majorat semnificativ baza de raportare pentru anul 2021. Astfel, potrivit celor mai recente calcule ale INS, iată cum se prezintă evoluția economiei între anii 2005 și 2021:
Precizare: Metodologia de calcul a PIB prevede că, după evaluările semnal, provizorie 1 și provizorie 2, apare după un an varianta semidefinitivă (cea prezentată acum) și de-abia după doi ani varianta definitivă. Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal pentru a putea face o comparație corectă, la acelaşi nivel al preţurilor, între doi ani succesivi (2018 față de 2017 în cazul de față).
Consumul intern a generat întreaga creștere economică
În ce priveşte modificarea contribuțiilor la formarea și creșterea PIB 2021 între varianta provizorie și varianta semidefinitivă, se remarcă o reașezare masivă în sus pe segmentul tranzacțiilor imobiliare ( de la doar 0,2 pp până la 0,8 pp ca influență pe avansul PIB) și creșteri de 0,3 pp pentru administrația publică ( de 2,5 ori majorare) și industrie (doar 30% majorare, de la +1 pp la +1,3 pp).
Surprinzătoare reducerea influenței sectorului de informații și comunicații (-0,5 pp , de la +0,8pp la doar +0,3 pp), deși contribuția la formarea PIB a fost păstrată la 6,3%. Precum și menținerea la zero pe zona de intermedieri financiare și asigurări, cu pondere în rezultatul final majorată de la 1,6% la 2,8%. În treacăt fie spus, industria și comerțul, principalele componente ale economiei, au înregistrat majorări ale efectului pe PIB în condiții de diminuare a contribuției la acesta.
În ce privește contribuția categoriilor de utilizări la formarea și creșterea PIB în 2021, se poate observa că, spre deosebire de varianta provizorie, la recalculare s-a majorat partea care revine consumului final efectiv de la o influență de 4,8 pp la 5,3pp, în timp ce pe partea de formare brută de capital fix a avut loc o ajustare de +0,6pp spre +0,4pp.
Totodată, exportul net de produse și servicii a fost reevaluat ca având o influență negativă mai pronunțată, de la -1,3 pp până la -1,6 pp, de și contribuțiile la formarea PIB la exporturi și importuri au suferit modificări minore (de la 40,8% din PIB la 40,7% în cazul exporturilor și de la 46,5% la 46,4% în cazul importurilor).
Una peste alta, structura actualizată de formare a PIB pe 2021, corelată cu datele deja disponibile pentru 2022, sugerează necesitatea de a trece la o echilibrare a motoarelor de creștere economică, dinspre axarea aproape exclusivă pe cererea internă către majorarea importanței exporturilor, cu reducerea influenței negative pe creșterea PIB rezultată din deficitele externe.
COMMENTS