Economia României, pe locul 9 în UE, la egalitate cu cea a Suediei. Observaţii

România a urcat în 2017 pe locul 9 în UE, altături de Suedia în clasamentul european al PIB calculat la paritatea puterilor de cumpărare standard, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu 368 miliarde de euro, economia noastră a depăşit de la aderare încoace Austria şi Grecia şi a luat distanţă faţă de Cehia şi Portugalia, ţări care au cam acelaşi PIB cu noi în valori nominale.

Evoluţia PIB calculat la paritatea puterilor de cumpărare standard (miliarde euro la PPS, 2007 – 2017)

Sursa: Eurostat

Notă metodologică

Cifrele pentru PIB exprimate în PPS echivalează cu expresia într-o monedă comună care elimină diferenţele între nivelul preţurilor din diferite ţări, permiţând realizarea unor comparări de volum al PIB între ţări.

Se poate observa cum România, care avea un PIB la PPS de doar 237 miliarde euro în 2007, a recuperat rapid pe parcursul a zece ani şi a trecut înaintea Austriei (care avea atunci 269 miliarde euro) şi a Greciei (267 miliarede euro atunci şi, de luat aminte, în scădere la doar 216 miliarde euro în 2017, după un minim de 212 miliarde euro în 2016).

Remarcabilă anularea diferenţei de aproape 30% faţă de Suedia (desigur, o ţară cu mult mai puţini locuitori) şi detaşarea în raport cu Cehia ( cu care avem cam acelaşi PIB la valori nominale), de la un diferenţial de doar şapte procente în 2007 la aproape 31% în 2017. Atenţie, însă, acesta provine aproape exclusiv din nivelul preţurilor, semnificativ mai mic la noi decât la ei.

O privire asupra clasamentului primelor 15 state ca PIB din UE, dezvăluie ritmul mult mai redus de evoluţie al PIB consemnat în partea de sud a continentului, unde ţările latine au avansat relativ puţin (Spania şi Portugalia câte 6%) faţă de cele nordice (cu Germania şi Austria la 23 – 24% creştere de PIB la PPS), ceea ce exprimă o problemă de calitate a creşterii (de reţinut şi cele 16% consemnate de Franţa, ca un soi de medie între cele două alternative) .

Legat de aceste comparaţii în timp, România apare în fruntea avansului PIB calculat în funcţie de nivelul relativ al preţurilor, alături de Irlanda, cu o valoare pe parcursul a zece ani de 55%. În cazul nostru, aceasta exprimă o creştere nominală a activităţii economice în euro, susţinută de o evoluţie moderată la nivelul preţurilor.

Inevitabil, însă, acestea vor tinde spre media europeană, pe măsură ce vom atinge un grad de convergenţă suficient pentru aderarea la Zona Euro. De aceea, ar fi foarte important să creştem productivitatea muncii exprimată în euro şi aflată în prezent la doar 24% din media Eurozonei, implicit mutarea accentului dinspre preţul scăzut spre calitatea mai ridicată a produselor.

Practic, în loc să asistăm la devalorizări ale leului pentru a acomoda creşteri nominale de venituri şi deficite externe în creştere, ar fi mai util, ÎNAINTE de a adopta euro, să întărim moneda naţională. Adică să avem un leu sustenabil, capabil să reziste la fluctuaţii ( testarea se va face în cadrul mecanismului ERM II timp de cel puţin doi ani).

Respectiv, să păstrăm un obicei care s-a demonstrat util în decursul timpului, acela de a trimite creşterile de productivitate preponderent în curs, nu în majorări de venituri (varianta germană sau măcar cea franceză şi nu cea iberică) care să inflameze preţurile. Cu atât mai puţin să dăm majorări de pensii şi salarii peste capacitatea economiei de a le susţine şi să intrăm într-o spirală nefastă a creşterilor de venituri şi curs de schimb.