În uma măsurilor luate de aproape toate statele lumii pentru a preveni răspândirea pandemiei Covid-19, comerțul UE cu alte țări s-a diminuat cu aproape 10%, conform datelor publicate de Eurostat. De la 252 miliarde euro în luna ianuarie 2020, s-a ajuns la doar 228 miliarde euro în luna martie 2020 (date ajustate după sezonalitate), cu observația că impactul a fost destul de diferit pe categorii de produse.
Evoluția comerțului exterior al UE27 pe grupe de bunuri (martie 2020 față de ianuarie 2020)
Astfel, cele mai mari scăderi în termeni absoluți la exporturi s-au raportat pe segmentul de mașini și utilaje (-14 miliarde euro sau circa -20%) și alte bunuri manufacturate ( -7 miliarde euro sau -16%). Deși impactul nominal a fost mult mai redus pe zona de energie ( -2 miliarde euro), în termeni procentuali el a atins valoarea cea mai mare (-25%). În pofida trendului general, exporturile de produse chimice au crescut (+4 miliarde euro și, respectiv, +4%).
Modificări în comerțul exterior al UE27 (martie 2020 față de ianuarie 2020)
Pe fluxul de import, cele mai mari scăderi au fost consemnate la produse energetice (-9 miliarde euro sau -31%), mașini și utilaje (-8 miliarde euro sau -15%) și alte bunuri manufacturate (-7 miliarde euro sau -16%. Per total, schimburile comerciale s-au diminuat pe toate grupele pe toate grupele (cele mai afectate fiind menționate mai sus) cu excepția produselor chimice. De altfel, această creștere a avut un efect pozitiv notabil din perspectiva UE27, care împreună cu o anumită îmbunătățire a balanței energetice, a contracarat scăderea influenței pozitive aduse pe segmentul de mașini și utilaje. Schimbările au avut efecte relativ minore pe alte categorii din comerțul exterior al Uniunii.
Care au fost evoluțiile în România
Dacă se face o comparație similară, între valorile consemnate în schimburile comerciale externe din martie 2020 și ianuarie 2020 pentru România, reiese că exporturile au scăzut cu 4,4%, în timp ce importurile s-au majorat cu 4,1%, efectul asupra deficitului fiind o amplificare de 40,8%. Explicația este nivelul cronic al minusului din schimburile externe ale țării noastre, cea mai mică evoluție negativă sub efectul unor factori externi putând avea consecințe importante.
De reținut, însă, diferența majoră între impactul pandemiei asupra segmentelor mari pe care se derulează comerțul exterior. Pe schimburile intracomunitare, livrările s-au diminuat cu 12,6% iar intrările au avansat cu 9,3%. De unde a rezultat o majorare spectaculoasă a deficitului în termeni procentuali, respectiv +136,1%. În schimb, urmare a creșterii exporturilor cu 19,7% și a scăderii importurilor cu 8,7% ( aici relația cu China a fost factorul principal), obișnuitu sold negativ lunar s-a diminuat cu 78,8%.
Referitor la grupele de produse care au avut și la nivelul UE cel mai mare impact în schimbările induse de Covid19, trebuie subliniată scăderea foarte puternică a singurului excedent pe care România îl mai avea în schimburile externe, cel de la grupa „mașini și echipamente pentru transport”. Deși modificările pe fluxuri au fost relativ minore (-5,5% la export și +1,8% la import), sodul pozitiv s-a diminuat cu 97,3%, de la aproape 200 milioane euro la ceva mai mult de 5 milioane euro.
Pe partea de produse chimice, unde continuăm, de mai mulți ani, să acumulăm deficite consistente (pe primul trimestru din acest an, deficitul sectorial din chimie a reprezentat 55% din deficitul total ), deși am avut o creștere la export (+28,3%) peste cea a importurilor (+24,4%), deficitul lunar s-a majorat considerabil (+23,2%). Și aici, explicația o constituie baza de plecare foarte mică a livrărilor raportat la intrările în țară.
În context, dacă România, integrată deja în lanțurile de producție europene a avut un comportament în linii generale similar cu restul UE ( cu observația că am mai pierdut din competitivitate în condiții dificile de piață), principala diferență a fost făcută la nivelul soldului extern de nivelul foarte scăzut la care a ajuns în prezent industria chimică în raport cu celelalte state membre.
COMMENTS