-->

Eurostat: România are cea mai ieftină mâncare și cele mai mici cheltuieli cu comunicațiile dintre statele UE

România a ocupat în anul 2020 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de 65,3% din media europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat. Pe următoarele locuri s-au situat Polonia (66,9%), Bulgaria (79,6%), Ungaria (80,2%), Lituania (81,8%), Cehia (83,8%).

Reamintim că, esenţială pentru această poziţionare a fost generalizarea cotei reduse de TVA la produse alimentare. Aplicarea cotei generale de taxare la mâncare determină plasarea pe primul loc a Danemarcei (128,9%). Aceasta este urmată de Luxemburg (126,7%), Austria (126%), Suedia (121,3%, de la numai 114% anul trecut !), Finlanda (117,6%) și Franța (116,6%). Ca urmare a majorării accizelor, la băuturi alcoolice și tutun, am urcat pe locul patru din coadă, cu 75,1% din media UE, peste Polonia (69,9%), Ungaria (69,4%) și Bulgaria (doar 60,8%). Topul european în materie este dominat de Irlanda (186,9%), Finlanda (158,0%), Suedia (136,1%) și Franța (132,6%).

La îmbrăcăminte și încălțăminte, încă mai prindem topul celor mai ieftine țări, cu un nivel al prețurilor măsurat de Eurostat a fi 83,7% din media UE. Peste țările vecine, Ungaria (76,7%) și Bulgaria (75,7%), ceea ce creează oportunități pentru cei care sunt localizați în apropierea granițelor (și avem destule orașe mari acolo), dar dezavantajează producția internă de profil.

Topurile la nivelul UE pe unele categorii de produse în 2020 (UE=100)

Mâncare și băuturi nealcoolice           Băuturi alcoolice și tutun                        Îmbrăc. și încălțăminte

1.Danemarca               128,9               1.Irlanda                      186,9               1.Danemarca               130,9

2.Luxemburg              126,7               2.Finlanda                   158,0               2.Suedia                      124,5

3.Austria                     126,0               3.Suedia                      136,1               3.Finlanda                   118,0

……………………………………                        24.România               75,1                 …………………………………..

25.Bulgaria                 79,6                 25.Ungaria                  69,4                 25.România               83,7

26.Polonia                   66,9                 26.Polonia                   69,9                 26.Ungaria                  76,7

27.România               65,3                 27.Bulgaria                 60,8                 27.Bulgaria                 75,7

Costuri cu locuirea                                          Transport                                 Comunicații

1.Irlanda                      177,7               1.Suedia                      157,5               1.Grecia                      173,0 !

2.Luxemburg              170,1               2.Irlanda                      137,1               2.Belgia                       170,9

3.Danemarca               160,7               3.Finlanda                   136,4               3.Luxemburg              148,5

…………………………………..                   …………………………………..                        ……………………………………

25.România               42,7                 25.România               60,4                 25.Lituania                  74,3

26.Polonia                   38,4                 26.Cehia                      55,9                 26.Polonia                   48,0

27.Bulgaria                 37,8                 27.Bulgaria                 50,6                 27.România               45,9

Sursa: Eurostat

Aceeași situație o regăsim în anul pandemiei (înaintea marilor liberalizări la utilități care au început deja), la costurile cu locuirea, situate la doar 42,7% din media UE, ceva mai scump decât în cazul polonezilor (38,4%) și bulgarilor (37,8%), dar încă mai bine față de Croația (44,5%), Lituania (45,1%) sau Ungaria (47,5%), pe care le-am depășit ca PIB/locuitor.

Precum și la transport, unde nivelul nostru relativ este de 60,4%, surprinzător peste cel din Cehia (55,9%), dar deloc surprinzător peste cel din Bulgaria (50,6%). La acest capitol, conduce detașat la nivelul UE Suedia (157,5%, în bună parte și de reținut, ca urmare a devalorizării monedei naționale), urmată la mare distanță de Irlanda (137,1%) și Finlanda (136,4%).

În fine, dintre principalele categorii de cheltuieli, merită subliniată poziția aparte și extrem de favorabilă pe care o ocupăm la costurile referitoare la comunicații, unde ne-am detașat în bine (doar 45,9%), alături de Polonia (48,0%, atenție să nu pierdem acest avantaj în regiune), la mare distanță de următoarea competitoare, Lituania (74,3%) și mult mai bine decât Bulgaria (79,7%).

În acest context, date fiind ponderile relativ mari în coșul de consum al românilor, atât pentru produsele alimentare cât și pentru băuturile alcoolice plus tutun, imaginea puterii de cumpărare pentru un cetățean care se apropie de o structura europeană a coşului de consum apare distorsionată față de media din cifrele oficiale.

De aceea, pe măsură ce avansăm pe calea convergenței europene, ar fi utilă urmărirea unui indice de prețuri și pe structura medie de consum la nivel european, spre care converge rapid. De altfel, indicele prețurilor la consumator va fi tot mai puternic influențat, odată cu creșterea nivelului veniturilor, de „europenizarea” obiceiurilor de consum.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0