În 2014, segmentul autohton al asigurărilor generale s-a comprimat cu 0,55% faţă de anul anterior. La o primă vedere, această dinamică ar reliefa o consolidare a subscrierilor, respectiv ar crea premisele să vedem un an 2015 închis pe plus. Totuşi, dacă excludem evoluţia subscrierilor generate de contractele de răspundere civilă auto, discutăm despre o scădere de 9,2% faţă de 2013, ceea ce schimbă mult datele problemei.
Potrivit datelor date publicităţii de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, piaţa asigurărilor generale a încheiat anul trecut cu un volum al primelor brute subscrise de 6,45 miliarde lei, în scădere cu 0,55% faţă de anul anterior. Această valoare este cu 11% mai mică faţă de maximul atins în 2008. Poate că diferenţa de recuperare pare destul de mică, însă între timp s-a schimbat şi structura pieţei de asigurări generale. În ultimii doi ani, stagnarea volumului de prime brute subscrise a fost posibilă datorită dinamicii superioare atinse pe segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto. În lipsa acestei linii de business am fi discutat despre scăderi semnificative.
Dar să lăsăm pentru moment detaliile şi să revenim la imaginea de ansamblu a pieţei autohtone a asigurărilor. Ca parte din angrenajul economic, aceasta nu a reuşit să beneficieze de pe urma îmbunătăţirii contextului economic. Cel puţin pentru moment se pare că există un decalaj între mersul economiei şi cel al industriei de asigurări generale. Pe de altă parte, un astfel de efect ar fi putut fi diminuat dacă ţinem cont că piaţa a devenit mult mai competitivă, în special pe acele segmente a căror profitabilitate încă permitea, fapt tradus în scăderi ale cotelor de primă. Nu în ultimul rând, discutăm şi despre stingeri ale unor focuri de paie ce alimentau în trecut dinamica primelor brute subscrise.
Totuşi, în ciuda dinamicii negative a primelor brute subscrise par să existe şi veşti bune. Chiar dacă reglementatorul pieţei nu a dat publicităţii date cu privire la profitabilitatea industriei, companii din Top 10 au anunţat deja profit pentru anul 2014. Nu ştim dacă profiturile înregistrate se referă la conturile tehnice sau netehnice, dar, cel mai probabil, industria a încheiat 2014 cu un rezultat mai bună faţă de anul anterior.
Continuă remodelarea pieţei
Segmentul asigurărilor generale a crescut cu 6,2% în 2014, ajungând la aproape 4,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă o cotă de piaţă de aproximativ 70%. În ultimii ani, ponderea asigurărilor auto coborâse faţă de valorile atinse înainte de criză, când depăşea chiar şi 75%, însă pe fondul redimensionării asigurărilor de răspundere civilă auto, acest palier a reintrat pe un trend ascendent. Mai mult, în trecut, cea mai mare parte a subscrierilor motor provenea din asigurări Casco, însă de-a lungul timpului, asigurările facultative pentru autovehicule au lăsat locul celor obligatorii.
Potrivit datelor publicate de către ASF, discutăm despre o pondere de 43% a RCA în totalul veniturilor din prime generate de contracte de asigurări generale, una de 26% a Casco, iar restul de 30% este dimensionat de asigurările non-auto. La o primă vedere, această structură nu ar trebui să ajute prea mult asigurătorii în ecuaţia profitabilităţii, însă lucrurile nu sunt aşa de simple. Ştim cu toţii că asigurările auto sunt departe de a fi profitabile, iar în cazul celor non auto discutăm despre o competiţie tot mai mare, fapt ce pune presiune pe marjele de câştig. Totuşi, nu trebuie uitat că una dintre cele mai bune rate combinate atinse pe segmentul RCA a fost înregistrată în anul 2010. În 2014, volumul de prime consemnat în dreptul clasei X a fost net superior. Chiar dacă între timp a crescut şi numărul de riscuri asigurate, putem presupune că rata combinată s-a mai apropiat de pragul de 100%. De asemenea, măsuri de profitabilizare au fost luate de către companii şi pe segmentul Casco. Date fiind cele menţionate, putem spune că scăderea consemnată de dinamica primelor brute subscrise din contracte de asigurări generale pare să fi fost compensată de profitabilizarea business-ului.
Asigurările RCA, în plin avânt
În 2014, valoarea primelor brute subscrise de companii pe segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto a fost de 2,8 miliarde lei, în creştere cu 13,6% faţă de anul anterior. Această dinamică a fost rezultatul atât al majorării primei medii, cât şi al creşterii numărului de poliţe emise.
De-a lungul anului trecut, dar şi în 2015, mediatizarea acestui tip de asigurare a fost într-o continuă creştere. De cele mai multe ori, discuţiile s-au axat pe nivelul şi dinamica primelor plătite de clienţi pentru asigurarea RCA. Şi de multe ori aceste discuţii s-au dus pe teritoriul emoţional. Să vedem însă cum stau de fapt lucrurile. Potrivit celor mai recente informaţii, prima medie RCA a fost, după primele nouă luni ale anului trecut, de 515 lei, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului anterior. De asemenea, ştim că veniturile din prime RCA sunt generate, în proporţii relativ egale, de către persoane fizice şi juridice, însă ponderea persoanelor juridice în numărul de poliţe este de aproximativ o pătrime.
În aceste condiţii, putem presupune că prima medie plătită de o persoană fizică pentru un an de asigurare este mai mică de 100 de euro. În acelaşi timp, ştim că rata combinată aferentă acestei linii de business nu a coborât sub pragul de 100% în ultimii cel puţin 5-6 ani. Mai mult, nu de puţine ori, rata combinată a trecut şi pragul de 120%. În aceste condiţii, putem spune că nivelul actual al primelor RCA este unul cât se poate de rezonabil, dată fiind daunalitatea acestui segment.
De asemenea, un alt aspect ce ţine sub control dinamica primelor RCA îl constituie gradul înalt de transparenţă al pieţei. Ofertarea comparativă pare să fi devenit o practică tot mai larg răspândită, clienţii putând alege ştiind care este oferta fiecărui asigurător. Date fiind aceste aspecte, ne putem aştepta şi în 2015 la o uşoară majorare a primei medii, care, dublată de creşterea parcului auto, poate menţine pe plus segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto şi în 2015.
Casco încă nu a stopat diluarea primelor
Clasa de asigurări Casco a înregistrat în 2014 o scădere de 4,1%, până la valoarea de 1,7 miliarde lei. Valoarea este la jumătate faţă de maximele atinse înainte de declanşarea crizei financiare. De la un an la altul, tot mai mulţi asigurători mizează pe revenirea acestui segment, însă valoarea primelor brute subscrise continuă să se comprime.
Până la urmă discutăm despre un proces de îmbătrânire a parcului auto naţional, care afectează în primul rând Casco. Chiar dacă numărul înmatriculărilor de autovehicule noi a crescut, există un efect de bază nefavorabil. Cele mai multe autovehicule noi au fost înmatriculate în perioada 2007-2008 şi mulţi dintre posesorii acestora au renunţat sau renunţă la asigurarea Casco. În aceste condiţii, baza reală de „impozitare” în cazul asigurărilor Casco s-a redus continuu.
Asupra diminuării volumului de prime acţionează şi alt fenomen. Faţă de anii anteriori, tot mai mulţi clienţi optează pentru o asigurare Casco cu franşiză la avarii parţiale sau cu procent neacoperit în cazul unei daune totale, oferta financiară în acest caz fiind mult mai bună.
În aceste condiţii, conservarea valorii primelor brute subscrise pare o muncă extrem de anevoioasă, însă, dată fiind dinamica parcului auto, este de aşteptat ca aceasta să aibă loc în perioada următoare.
„Incendiu“ la asigurările facultative pentru locuinţe
Spuneam cu mult timp în urmă că piaţa asigurărilor generale are şansa să se dezvolte mult mai bine aşezată pe un trepied care să-i ofere echilibrul de care are nevoie, referindu-mă la RCA, Casco şi asigurările de incendiu şi calamităţi naturale. Între timp au trecut trei ani iar segmentul asigurărilor de incendiu şi calamităţi naturale s-a comprimat constant.
În 2014, volumul primelor brute subscrise pe acest segment a fost de 960 milioane lei, în scădere cu 6% faţă de anul anterior. Dar interesantă este structura acestei clase de asigurări. Astfel, veniturile din prime aferente asigurărilor pentru locuinţe au scăzut cu 36%, până la 349 milioane lei, ca urmare a efectelor modificării legislaţiei în anul 2013. Începând cu luna iulie 2013, poliţele facultative s-au emis cu „franşiză” PAD. În aceste condiţii, subscrierile aferente asigurărilor obligatorii pentru locuinţe au crescut cu 110%, până la 127 milioane lei.
Să încercăm un exerciţiu. În anul 2010, numărul poliţelor facultative pentru locuinţe era de 1,7 milioane iar acestea generau venituri din prime de 376 milioane lei. La finele anului 2014 erau în vigoare 1,84 milioane poliţe cu o valoare agregată a primelor de 349 milioane lei. Pe lângă cele 1,84 milioane poliţe facultative pentru locuinţe, mai erau aproximativ 1,5 milioane poliţe obligatorii. Desigur, cea mai mare parte a acestora sunt complementare pentru acelaşi risc. Am putea presupune că discutăm despre 2,3-2,5 milioane de riscuri asigurate. Or, au trecut mai bine de cinci ani de la implementarea legii asigurărilor obligatorii pentru locuinţe şi, după nenumărate schimbări ale regulilor jocului, efectul pare să fie redus. În lipsa posibilităţii reale de verificare a încheierii poliţei PAD, dar mai ales în lipsa aplicării amenzilor în cazul neîncheierii acestei asigurări, gradul de cuprindere în asigurare a rămas redus.
Modificări în clasamentul general
Prima poziţie în clasamentul asigurărilor generale a fost adjudecată în 2014 de Allianz Ţiriac, companie care înregistrat venituri din prime de 887,8 milioane lei, în creştere cu 7,7% faţă de anul anterior. Dinamica subscrierilor, opusă celei a pieţei, a majorat cota de piaţă a asigurătorului cu peste 1 pp, până la 13,8%.
Pe poziţia secundă s-a clasat Omniasig Vienna Insurance Group, cu o valoare a primelor brute subscrise de 860,4 milioane lei şi o cotă de piaţă de 13,3%. Asigurătorul şi-a asumat o reducere a expunerii pentru îmbunătăţirea profitabilităţii.
Astra Asigurări a ocupat ultima treaptă a podiumului, compania anunţând venituri din prime de 767,1 milioane lei, în scădere cu 15,4% faţă de anul anterior. Reamintim că Astra se află în administrare specială încă din luna februarie 2014.
Poziţia a patra a revenit Groupama, companie care a înregistrat venituri din prime de 667,2 milioane lei, în scădere cu 1,2% faţă de anul anterior. Top 5 a fost închis de către Carpatica Asig, companie care a raportat subscrieri mai mari cu 14,6%.
Revenind la debutul acestui articol, cu o pondere de 43% a segmentului RCA în piaţa non life, este posibil să vedem o continuă remodelare a clasamentului general, în special în cea de-a doua parte a Top 10. Pentru constanţă, companiile au nevoie să îşi dezvolte portofolii echilibrate.
Topurile şi cifrele exacte le puteţi regăsi în ediţia print a revistei Piaţa Financiară.
COMMENTS