Ianuarie 2019: creşterea masivă a importurilor de bunuri a anulat toate rezultatele pozitive din balanţa de plăţi

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în prima lună a anului 2019 un deficit de 114 milioane euro, respectiv 0,05% din PIB estimat. În termeni nominali, majorarea faţă de aceeaşi lună din 2018 pare mare dar baza de raportare neglijabilă ( doar -7 milioane euro) nu permite o evaluare utilă în termeni de creştere procentuală.

Sursa evoluţiei mai slabe din prima lună a acestui an s-a regăsit pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de peste trei ori (de la -203 milioane euro la 632 miliarde euro). În timp ce soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii s-a îmbunătăţit cu circa opt procente, minusul de pe partea de bunuri a urcat cu un stupefiant 61%.

Astfel, rezultatul de ansablu a fost compromis, în pofida unor solduri pozitive în creştere pronunţată în raport cu aceeaşi lună a anului precedent, atât la veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii), de la +69 milioane euro la +250 milioane euro, cât şi la venituri secundare (unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate), de la +127 milioane euro la +268 milioane euro.

Evoluția balanței pe prima lună din 2019 (milioane euro)

Sursa: BNR

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară a urcat la aproape zece procente, în timp ce încasările în contul expedierilor efectuate au avansat cu doar 1,4%. Totodată, în premieră după mulţi ani, capacitatea de a acoperi o parte din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, a coborât sub 50%.

Rezultatul a fost ceva mai slab pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (203 milioane euro faţă de 210 milioane euro) dar soldul pozitiv din activitatea de transport a crescut cu 14,5%, rezultat încurajator după scăderea de anul trecut. Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport de 234 milioane euro, cu 21% peste rezultatul din ianuarie 2018.

De reţinut, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut cu patru procente dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu peste 12%. Astfel, s-a consemnat o deteriorare de aproape 30% a soldului sectorial (de la -82 milioane euro până la -106 milioane euro).

Investiţiile străine directe, mult mai mari faţă de aceeaşi lună de anul trecut

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților a crescut cu ceva mai mult de trei procente în prima lună a lui 2019, ceea ce a inversat trendul manifestat pe parcursul anului trecut (2.179 milioane euro la 31.01.2019 faţă 2.110 milioane euro la 31.12.2018). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de 70 milioane de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în ianuarie 2019 de 362 milioane euro, mult mai mari în raport cu aceeaşi lună a anului trecut, când s-au situat la doar 192 milioane euro. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 341 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 21 milioane euro.

Datoria externă totală a scăzut în prima lună din acest an cu ceva mai mult de 800 milioane de euro faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2018 şi a ajuns la 98.385 milioane euro. Datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 0,6% iar datoria pe termen scurt s-a diminuat cu 1,4%. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au însumat circa 5,5 miliarde euro.

Evoluția soldului datoriei externe pe componente (2013 – 2018)

Sursa: BNR, *1 lună

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 13,2%, semnificativ sub nivelul de 20,7% consemnat în anul 2018 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de circa 25% de la finele lui 2017). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a scăzut la 4,8 luni, uşor sub nivelul de 4,9 luni consemnat la finele lui 2018, ajungând şi mai departe de recomandarea teoretică de 6 luni.

Evoluţia gradului de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a scăzut faţă de luna anterioară, pe un trend îngrijorător de diminuare faţă de nivelurile consemnate în anii trecuţi.